Arestarea lui Julian Assange joi, la Ambasada Ecuadorului de la Londra, relevă o ”răzbunare personală” a preşedintelui Lenin Moreno, acuză predecesorul său Rafael Correa într-un interviu acordat, la Bruxelles, AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Aceasta este o răzbunare personală a preşedintelui Lenin Moreno, pentru că WikiLeaks a publicat în urmă cu câteva zile un caz de corupţie foarte grav”, a declarat Rafael Correa, care a fost preşedintele Ecuadorului din 2007 până în 2017, anul în care a decis să exileze în Belgia.

Este vorba, a declarat fostul şef al statului, despre dezvăluirea de către site-ul Wikileaks, ”la nivel mondial”, a existenţei ”unui cont secret în Panama, la Balboa Bank”, pe numele familiei lui Moreno.

WikiLeaks a stabilit săptămâna trecută o legătură între riscul expulzării lui Assange şi publicarea unor informaţii private compromiţătoare pentru Lenin Moreno.

”Zvonuri injurioase!”, a reacţionat Quito.

Potrivit lui Rafael Correa, aceste acuzaţii de corupţie au fost ”elementul detonator” care l-a împins pe Lenin Moreno să se ”răzbune”, permiţând poliţiei să intre în Ambasada ecuadoriană de la Londra pentru a-l aresta pe Assange.

”Ceva incredibil, cu adevărat fără precedent”, a denunţat el, amintind că fondatorul australian al WikiLeaks, în vârstă de 47 de ani, a obţinut în 2017 cetăţenia ecuadoriană.

Într-un mesaj postat pe Twitter joi înainte de prânz, Correa l-a denunţat deja pe fostul său aliat, fost vicepreşedinte în mandatul său, pe care l-a catalogat drept ”cel mai mare trădător din istoria latino-americană”.

Moreno a apărat retragerea azilului acordat lui Assange, o decizie pe care a prezentat-o drept ”suverană”.

Cunoscut drept un reprezentant al stângii sud-americane, Correa a dat asigurpri joi că Moreno a acţionat ”la presiunea” Statelor Unite ale lui Donald Trump.

El a sugerat că Julian Assange ar fi fost folosit ca monedă de schimb cu scopul ca noul preşedinte ecuadorian să obţină susţinerea Washingtonului în vederea unui împrumut de la Fondul monetar Internaţional (FMI).

Julian Assange s-a refugiat în ambasada ecuadoriană la Londra în 2012, pentru a evita să fie extrădat către Suedia, unde era acuzat de viol.

La acea vreme, aminteşte Rafael Correa, Ecuadorul i-a oferit azil australianului, pentru că ”nu avea garanţia unui proces drept în Statele Unite”.

În afară de dosarul suedez, Julian Assange se teme că va avea de înfruntat justiţia americană cu privire la publicarea a 700.000 de documente confidenţiale de către Wikileaks, cea mai mare divulgare din Istoria americană.

Departamentul american al Justiţiei a subliniat joi că Assange a fost arestat în virtutea unei cereri de extrădare a Statelor Unite, unde este inculpat de asociere de răufăcători în vederea comiterii unei ”piraterii informatice”, riscând astfel până la cinci ani de închisoare.

Justiţia britanică l-a găsit vinovat, joi, de încălcarea condiţiilor eliberării sale provizorii, o infracţiune în legătură cu care riscă până la un an de închisoare.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.