Aproximativ 244.000 de ”veste galbene” ("gilets jaunes", în franceză) au protestat sâmbătă în întreaga Franţă, în semn de protest faţă de creşterea taxelor carburanţilor şi scăderii puterii de cumpărare, în cadrul a 2.000 de adunări, uneori tensionate şi care au antrenat accidente, soldate cu un mort şi violenţe soldate cu peste 100 de răniţi, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

O persoană a fost ucisă la un baraj, iar alte peste 106 au fost rănite - între care cinci grav -, a precizat într-un comunicat ministrul francez de Interne Christophe Castaner.

În total, 52 de persoane au fost arestate, dintre care 38 au fost plasate în arest preventiv, ptrivit ministrului

Mobilizarea reuşită a ”vestelor galbeme” împotriva creşterii preţurilor carburanţilor, care l-a transformat pe Emmanuel Macron în principala sa ţintă, a fost îndoliată de moartea unei manifestante, ucise de către o automobilistă încolţită sâmbătă într-o operaţiune de blocare, comentează Reuters.

Ministerul de Interne a înregistrat peste 2.000 de manifestaţii şi 244.000 de participanţi, care au blocat în paralel 540 de drumuri, în majoritatea cazurilor paşnic, însă uneori au avut loc incidente grave şi confruntări cu poliţia, ca la Paris.

Incidentul cel mai tragic a fost înregistrat la Pont-de-Beauvoisin, în Savoia, unde o manifestantă a fost răsturnată de către o automobilistă, care pare că a intrat în panică. Conducătoarea auto a fost plasată în arest preventiv, potrivit prefecturii.

Autorităţile au numărat 106 răniţi, între care cinci grav, au procedat la 52 de arestări şi au plasat 38 în arest preventiv, în principal manifestanţi care au refuzat să se supună sau care au fost violenţi faţă de poliţişti, dar şi automobilişti furioşi, care au încercat să forţeze baraje.

Blocajele au fost ridicate progresiv, iar adunările cele mai importante au fost înregistrate sâmbătă după-amiaza la Paris, unde ”vestele galbene” s-au concentrat în apropiere de Palatul Elysée, după care au fost dispersate cu tiruri de gaze lacrimogene, dar şi în două locuri sombolice - Place de la Concorde şi pe Champs-Elysées.

Véronique Lestrade, care a participat la blocajul de la Porte Maillot, la Paris, a rezumat starea de spirit generală a ”vestelor galbene” - o mişcare spontană care a luat prin surprindere politicienii, sindicatele şi guvernul.

”Mă aflu astăzi, aici, pentru că nu trăiesc, ci supravieţuiesc. Sunt salariată, iar soţul meu la fel”, a declarat ea pentru Reuters. ”Taxele sunt multe în Franţa, mult prea multe. Poate că domnul Macron ar trebui să-şi revadă politica şi modul în care gestionează ţara, economia este la capătul puterilor”, a spus ea.

”MACRON, DEMISIA”

Şeful statului este ţinta principală a ”vestelor galbene”. ”Macron, demisia”, ”Afară cu Macron” au fost sloganurole cele mai frecvent auzite în timpul mobilizărilor.

”Eu l-am votat pe Macron cu plăcere în 2017, dar el îşi bate joc de noi”, a declarat, în Place Bellecour, la Lyon, Dominique Jouvert, în vârstă de 63 de ani, un funcţionar public pensionar. ”Cu el nu există nicio discuţie, niciun dialog, este arogant. Cu siguranţă nu voi mai vota cu el”.

Însă majoritatea manifestanţilor nu şi-a exprimat susţinerea faţă de alt lider politic sau partid.

În opinia lui Gérard Massonet, în vârstă de 66 de ani, de asemenea un funcţionar public pensionar care a votat cu Macron ”pentru a provoca o mare schimbare”, ”este simplu, nu voi mai vota”.

”Îmi voi trimite cartea de alegător înapoi”, a declarat el, aplaudat imediat de manifestanţi din jurul său. ”Şi noi ne vom trimite înapoi cărţile”, au spus ei.

Guvernul, care nu intenţionează să renunţe la fiscalitatea ecologică pentru a induce o transformare a comportamentului, dar care a prevăzut o anvelopă în valoare de 500 de milioane de euro în cadrul tranzişiei, nu a judecat din punct de vedere politic mobilizarea, mulţumindu-se să îndemne la calm.

Însă opoziţia, de extremă dreapta şi de extremă stânga, s-a îngesuit în breşă, încercând să capitalizeze pe socoteala unei mişcări susţinute de 74% dintre francezi, potrivit unui sondaj realizat de Odoxa-Dentsu Consulting pentru franceinfo şi Le Figaro, difuzat vineri.

”Un imens moment de autoorganizare populară este în curs. Poporul a depăşit deja obstacolele diversiunii şi disuasiunii”, a apreciat pe Twitter liderul  La France Insoumise (LFI) Jean-Luc Mélenchon.

BOGAŢII, EXONERAŢI

În opinia lui Olivier Faure, primsecretar al Partidului Socialist, nemulţumirea depăşeşte cu mult preţul carburanţilor şi este semnul suferinţei francezilor care se confruntă cu o presupusă scădere a puterii de cumpărare, în timp ce ”cei puternici, bogaţii” sunt, în opinia sa, exoneraţi de eforturile cerute.

”Ei se află într-o situaţie în care nu mai înţeleg acest Guvern”, a declarat el la BFMTV. ”Ei îşi spun: acum un an aveam pe cineva care se dădea drept un progresist, iar ei văd un neoliberal”.

Nicolas Dupont-Aignan, preşedintele mişcării suveraniste Debout la France, unul dintre puţinele partide, alături de  Rassemblement national (RN, extremă dreapta) al lui Marine Le Pen, a îndemnat să se participe la mişcare, a apreciat într-un comunicat că Guvernul ar trebui ”să oprească de urgenţă creşterea taxelor la carburanţi”.

”De câţi morţi este nevoie ca Emmanuel Macron să audă suferinţa francezilor?”, a întrebat el.

Preşedintele Les Républicains (LR) Laurent Wauquiez l-a îndemnat, la rândul său, pe şeful statului ”să înţeleagă erorile şi mai ales să (le corecteze) anulându-şi creşterile taxelor”.

”Aceasta este o mişcare a francezilor, în mod direct, care nu trebuie să fie confiscată (politic), dar care are dreptul să se bucure de suţinerea tutuor aleşilor”, a declarat el la BFMTV de la o mobilizare.

Într-o înregistrare video postată pe Twitter, Sébastien Chenu, un deputat RN din Nord, a apreciat că francezii au vrut, sâmbătă, să-i spună preşedintelui care le este situaţia.

”Aceşti francezi pe care Emmanuel Macron îi consideră, de un an şi jumătate, proşti se află sâmbătă în stradă, la locurile de plată a taxei de drum (...), pentru a spune într-un mod simpatic, într-un mod pozitiv, că nu, ei nu mai pot să mai accepte să fie consideraţi nişte oi”.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.