Ambasadorul Statelor Unite la Uniunea Europeană, Gordon Sondland, şi-a revizuit declaraţia iniţială dată în cadrul investigaţiei din Camera Reprezentanţilor pentru demiterea preşedintelui Donald Trump, precizând că i-a spus omologului său ucrainean că Trump nu va debloca ajutorul militar de aproape 400 de milioane de dolari până când Ucraina nu va accepta să înceapă investigaţiile dorite de acesta, transmite CNBC.
”Am spus că reluarea ajutorului american este improbabilă până când Ucraina nu va face o declaraţie anticorupţie publică despre care am discutat pe parcursul mai multor săptămâni”, a afirmat Sondland într-un document publicat marţi de trei comisii din Camera Reprezentanţilor care efectuează investigaţia pentru demiterea preşedintelui, în care descrie o conversaţie avută cu un oficial ucrainean pe 1 septembrie.
Sondland a mai afirmat că oficialul ucrainean l-a presat să ofere detalii despre ceea ce doreşte mai exact Trump în schimbul deblocării ajutorului aprobat de Congres.
Ambasadorul şi-a amintit că i-a spus oficialului ucrainean că dacă Ucraina doreşte ajutorul militar american, atunci noul preşedinte Volodimir Zelenski trebuie să facă o declaraţie publică referitoare la lansarea investigaţiilor menită să aducă beneficii politice lui Trump.
Revizuirea de patru pagini a declaraţiei făcută de Sondland a fost depusă luni, cu o zi înainte de publicarea întregii declaraţii de către investigatorii pentru demiterea preşedintelui din Camera Reprezentanţilor.
Noua declaraţie a lui Sondland, care este încă ambasador la UE, riscă să submineze afirmaţiile lui Trump şi ale aliaţilor săi politici, care au negat în repetate rânduri că ajutorul de aproape 400 de milioane de dolari aprobat de Congres a fost folosit de Trump ca pârghie pentru presarea Ucrainei să lanseze investigaţii.
Un purtător de cuvânt al Casei Albe nu a răspuns imediat solicitării CNBC de a răspunde la noile dezvăluiri făcute de Sondland.
Ambasadorul a explicat schimbarea declaraţiei prin faptul că declaraţiile altor foşti şi actuali oficiali ai administraţiei în cadrul investigaţiei l-au făcut ”să îşi reîmprospăteze amintirile” şi l-au determinat să scrie o anexă la depoziţia originală.
În declaraţia originală din octombrie, Sondland a afirmat că este clar că administraţia Trump a condiţionat o vizită la Casa Albă a lui Zelenski de acceptarea de către Ucraina a ceea ce doreau Trump şi avocatul său personal Rudy Giuliani.
”Au existat solicitări, nu-i aşa, că o investigaţie să aibă loc referitoare la 2016 sau Burisma? Au existat sau nu aceste solicitări?”, l-a întrebat unul dintre investigatori pe Sondland, potrivit declaraţiei sale publicată marţi.
”Până la urmă da”, a replicat Sondland.
“Şi este corect de afirmat că a trebui să transmiteţi solicitările respective, să acceptaţi ceea ce au dorit preşedintele şi avocatul acestuia, pentru a organiza această întâlnire pe care o consideraţi foarte importantă?”, a întrebat un investigator.
“Cred că este corect”, a spus Sondland.
Giuliani şi Trump au dorit ca Ucraina să anunţe două investigaţii: Prima referitoare la o companie ucraineană, Burisma, din al cărei consiliu de administraţie a făcut parte fiul rivalului politic al lui Trump, fostul vicepreşedinte democrat Joe Biden, Hunter. A doua investigaţie, potrivit lui Sondland şi altora, se referea la amestecul Ucrainei în alegerile prezidenţiale americane din 2016.
Acuzaţiile că Ucraina s-a amestecat în alegerile prezidenţiale americane din 2016 sunt lipsite de substanţă şi par să se bazeze pe o teorie a conspiraţiei care contrazice concluziile fostului consilier special Robert Mueller că Rusia s-a implicat în alegerile prezidenţiale din SUA, în favoarea lui Trump.
Fostul trimis special al Statelor Unite în Ucraina Kurt Volker a depus la rândul lui mărturie în octombrie, iar declaraţia a fost publicată marţi.
Foşti şi actuali oficiali ai administraţiei au declarat că Volker şi Sondland, împreună cu secretarul pentru Energie Rick Perry, au fost supranumiţi “three amigos” şi acuzaţi că au purtat negocieri ascunse cu guvernul ucrainean.
Potrivit depoziţiilor făcute de Volker şi Sondland, cei doi au primit ordin din partea preşedintelui să colaboreze îndeaproape cu Giuliani.
Volker a spus că a fost motivat să participe la politica externă ascunsă de dorinţa de a îmbunătăţi relaţiile dintre SUA şi Ucraina, considerând că acest lucru s-ar întâmpla doar dacă l-ar convinge pe Trump că noul preşedinte ucrainean doreşte să îl ajute.
Volker a colaborat strâns cu Giuliani timp de mai multe luni şi a avut un rol major în aranjarea convorbirii telefonice a lui Trump cu Zelenski, în cursul căreia trump i-a cerut acestuia ”un favor”.
Sondland a afirmat iniţial că nu a cunoscut faptul că în spatele insistenţei lui Trump ca Ucraina să lanseze investigaţiile referitoare la Burisma şi 2016 au legătură cu politica internă. Acesta a mai spus că nu a crezut că a existat o condiţionare “quid pro quo” (favor contra favor) cu Ucraina.
Dar noua sa declaraţie pare să contrazică acest lucru, ca şi mesajele text între Sondland, Volker şi alţi oficiali americani şi ucraineni de rang înalt, publicate în cadrul investigaţiei de destituire din Cameră.
Investigaţia din Cameră cercetează dacă Trump a abuzat de funcţia sa pentru a presa Ucraina să îl investigheze pe un rival politic al său şi, în acest caz, dacă aceste acţiuni se încadrează la ”delicte şi ilegalităţi” care justifică procedura de destituire şi posibila înlăturare din funcţie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
