Ţările NATO îşi vor intensifica producţia de muniţie pentru artilerie, în condiţiile în care Ucraina consumă obuze mult mai repede decât le poate fabrica Occidentul, iar Alianţa s-a angajat să-i livreze cel puţin 48 de tancuri Leopard 2, după două zile de discuţii la Bruxelles între şefii Apărării din ţările care ajută militar Kievul, relatează Reuters şi The Guardian.
Sprijinul aliat pentru Ucraina consumă o "cantitate enormă" de muniţie, iar Alianţa îşi epuizează stocurile, a arătat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. În aceste condiţii, ţările NATO îşi vor spori producţia de proiectile de artilerie de 155 mm pentru a ajuta Ucraina, a adăugat el. "Da, lucrurile se întâmplă, dar trebuie să continuăm, trebuie să intensificăm şi mai mult. Devine acum un război de uzură, iar un război de uzură este un război de logistică", a arătat Stoltenberg.
Miniştrii apărării din cadrul NATO au luat măsuri pentru a consolida în continuare descurajarea şi apărarea Alianţei, a spus Stoltenberg.
Ritmul livrărilor către Ucraina, unde trupele de la Kiev trag până la 10.000 de obuze de artilerie zilnic, a secătuit şi mai mult stocurile occidentale, în condiţiile în care unele nu erau oricum în standardele stabilite de NATO nici înainte de începerea războiului.
Stoltenberg a precizat că ţări precum Statele Unite, Franţa, Germania şi Norvegia au semnat contracte pentru muniţii care le-ar permite membrilor NATO să-şi refacă propriile stocuri, dar şi să continue să aprovizioneze Kievul, care cedează treptat teren în faţa unei ofensive ruseşti din ce în ce mai intense.
În acelaşi timp, planurile de aprovizionare a Kievului cu două batalioane de tancuri Leopard 2 prind contur. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că ţările occidentale au promis 48 de tancuri Leopard 2 pentru Kiev, inclusiv un batalion de 31 de tancuri Leopard 2 A4 mai vechi, a căror livrare este coordonată de Polonia. Pe lângă acestea, Berlinul va trimite 14, iar Lisabona alte trei tancuri Leopard 2 A6, mai avansate, potrivit lui Pistorius.
"Timpul este esenţial", iar Kievul are o "fereastră de oportunitate pentru a înclina balanţa", a spus Stoltenberg, adăugând că salută noile promisiuni de sprijin făcute de aliaţi, "inclusiv cu mai multe arme şi prin pregătire militară".
Şi secretarul american al apărării, Lloyd Austin, crede că Ucraina are o "şansă reală" de a prelua iniţiativa pe câmpul de luptă.
"Cred că vor avea o şansă foarte bună de a face o diferenţă destul de semnificativă pe câmpul de luptă şi de a prelua iniţiativa şi să fie capabili să exploateze această iniţiativă în continuare", a declarat şeful Pentagonului după întâlnirea cu omologii din NATO. El a mai spus că, pentru fiecare sistem pe care îl va furniza, NATO va antrena trupele ucrainene pe acel sistem. "Furnizăm o capacitate, şi nu doar platforma", a spus el.
BUGET MAI MARE PENTRU APĂRARE
De asemenea, la Bruxelles, aliaţii au dat startul discuţiilor pentru a stabili dacă cheltuielile de apărare stabilite la 2% din Produsul Intern Brut mai sunt suficiente în condiţiile în care în Ucraina vecină se desfăşoară un război în toată regula.
"Cred că ar trebui să trecem de la a considera cei 2% ca fiind un plafon la a considera cei 2% din PIB ca fiind un minim", a declarat Stoltenberg.
Pistorius, noul ministru din Germania, ţară care de mulţi ani are bugetul apărării sub această limită, este de aceeaşi părere cu secretarul general al NATO. "Cred că doar trecerea la ţinta de 2% nu va fi suficientă, ci poate fi doar baza pentru paşi ulteriori", a declarat presei ministrul german al apărării.
O decizie în privinţa cheltuielilor pentru apărare este aşteptată la summitul NATO care va avea loc în iulie în Lituania.
La summitul din Ţara Galilor din 2014, liderii NATO au convenit să se îndrepte către alocarea a cel puţin 2% din PIB pentru apărare în decurs de un deceniu. Acesta a fost răspunsul lor la ceea ce NATO percepea atunci, când Rusia tocmai anexase Crimeea, ca fiind o situaţie de securitate grav deteriorată în Europa.
Dar multe ţări, între care Germania, încă nu îndeplinesc acest obiectiv. În 2022, cheltuielile de apărare ale Berlinului urmau să ajungă la mai puţin de 1,5% din PIB, în timp ce Statele Unite le au la aproape 3,5%, potrivit estimărilor NATO publicate în iunie anul trecut.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
