Momentul adevărului a venit pentru naţionalistul Aleksandar Vucic, care a dominat scena politică din Serbia timp de 14 ani, înainte de a fi nevoit să convoace alegeri parlamentare anticipate în urma contestării puterii sale de către o mişcare studenţească puternică, scrie AFP.
Prezentate de manifestanţi, care încearcă să-l înlăture, ca un "referendum anti-Vucic", aceste alegeri sunt primele din 2012 care conturează, pentru 6,4 milioane de alegători, perspectiva unei posibile schimbări la putere.
Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (06:00 GMT), se închid la ora 20:00 (19:00 GMT), iar primele rezultate sunt aşteptate în cursul serii, în ciuda temerilor privind posibile incidente.
Cu câteva zile în urmă, după ce au constatat deficienţe structurale, 24 de ONG-uri sârbe au estimat într-o declaraţie că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru alegeri "libere şi echitabile".
Studenţii mobilizează o reţea de voluntari pentru a supraveghea procesul, în completarea observatorilor internaţionali trimişi în mod tradiţional la faţa locului.
Într-un climat de polarizare puternică, un scrutin strâns sau disputat ar putea deschide o nouă perioadă de tensiuni politice.
Serbia nu dispune de sondaje independente, iar studiile realizate au dat rezultate foarte divergente.
Grupul de reflecţie de dreapta "Noua gândire politică sârbă" (NSPM) a publicat săptămâna aceasta un sondaj care plasează lista studenţilor la 44,5 %, faţă de 42,7 % pentru cea a lui Aleksandar Vučić.
Însă un sondaj realizat în septembrie de Faktor Plus, considerat apropiat de autorităţi, plasa actuala majoritate în frunte cu 48,6 %, iar pe studenţi la 37,1 %.
Aceste alegeri anticipate reprezintă punctul culminant al unor proteste care au durat aproape doi ani, declanşate de prăbuşirea, în 2024, a unui acoperiş de la gara din Novi Sad, al doilea oraş ca mărime din această ţară balcanică.
Şaisprezece persoane şi-au pierdut viaţa, iar protestatarii au considerat că accidentul a fost o consecinţă a corupţiei, considerată endemică.
În momentul de vârf al mobilizării, una dintre cele mai importante de la căderea fostului om puternic iugoslav Slobodan Milosevic în 2000, sute de mii de oameni au manifestat în capitala Belgrad.
Pe parcurs, revendicările lor s-au transformat în apeluri la alegeri anticipate.
Susţinătorii lui Vucic, viceprim-ministru începând din 2012, apoi prim-ministru în 2014 şi preşedinte în 2017, au păzit palatul prezidenţial, baricadat.
Protestatarii au fost supuşi intimidărilor şi actelor de violenţă.
La începutul lunii septembrie, Vucic, în vârstă de 56 de ani, a convocat în cele din urmă alegerile, scurtându-şi al doilea mandat la conducerea statului pentru a conduce campania electorală a taberei sale.
"Voturi în pijamale"
Serbia a devenit de atunci scena unui experiment politic fără precedent, mişcarea studenţească transformându-se într-o forţă politică eterogenă, în încercarea de a câştiga alegerile.
Lista sa unică nu are niciun lider de marcă, ci prezintă o selecţie de candidaţi proveniţi din societatea civilă, al căror singur punct comun este dorinţa de a învinge Partidul Progresist Sârb (SNS) al lui Aleksandar Vučić.
Studenţii, vizaţi de dezinformare, au ieşit în întâmpinarea alegătorilor pentru a încerca să oprească maşina mediatică a SNS, ultimul lor miting de joi de la Belgrad mobilizând aproximativ 150.000 de persoane.
O "tentativă de lovitură de stat", potrivit lui Aleksandar Vucić, care şi-a intensificat deplasările pentru a lăuda stabilitatea din anii săi la putere şi pentru a avertiza asupra unui haos iminent.
El se prezintă ca fiind singurul capabil, graţie experienţei sale, să asigure prezenţa unei Serbii suverane pe scena internaţională, apropiată atât de Uniunea Europeană (UE), cât şi de Rusia şi de Statele Unite.
Deşi 18 formaţiuni sunt oficial în cursă pentru cele 250 de locuri din parlament, majoritatea partidelor de opoziţie au susţinut studenţii.
Se aşteaptă o rată de participare mai mare decât media de 55 % înregistrată în perioada în care SNS era la putere.
Ultima mobilizare electorală puternică, de aproximativ 70 %, datează de la înlăturarea lui Slobodan Milošević şi rămâne un punct de referinţă în istoria politică sârbă.
Diaspora este chemată la urne într-un număr limitat de secţii de votare, în acelaşi interval orar ca şi locuitorii ţării, iar mulţi expatriaţi vor trebui să stea treji toată noaptea.
În Chicago, care găzduieşte una dintre cele mai mari comunităţi din Statele Unite, secţiile de votare se vor deschide la ora 01:00 dimineaţa, determinând alegătorii să anunţe pe reţelele sociale că vor "vota în pijamale".
Medikatv.ro
