Alegătorii americani vor da un verdict asupra primilor doi ani ai celui de-al doilea mandat al preşedintelui Donald Trump în cadrul alegerilor de la jumătatea mandatului de marţi, sondajele şi analiştii independenţi favorizând democraţii în lupta pentru preluarea controlului Camerei Reprezentanţilor de la republicani, în timp ce situaţia la Senat rămâne incertă, relatează Reuters, CNN şi The Guardian.
Primele secţii de votare în cadrul alegerilor intermediare s-au deschis în statul Vermont din estul ţării, unde era trecut de 5:15 dimineaţa.
Următoarele secţii de votare s-au deschis la ora locală 6:00, adică 13:00 ora României. Orele de deschidere pot varia în cadrul fiecărui stat. Deocamdată, secţii de vot se pot deschide în Connecticut, Indiana, Kentucky, Maine, New Hampshire, New Jersey, New York, Virginia.
Votarea are loc marţi, dar este posibil ca rezultatele să nu fie cunoscute încă din această seară (miercuri dimineaţă, ora României). Competiţiile strânse, regulile diferite de la stat la stat privind numărarea voturilor exprimate anticipat şi prin corespondenţă, precum şi eventualele renumărări sau contestaţii legale ar putea întârzia anunţarea rezultatului final.
CINE VOTEAZĂ?
La urne sunt aşteptaţi cetăţenii americani cu vârsta de peste 18 ani. Unele state fac excepţii în cazul persoanelor condamnate pentru infracţiuni grave, iar altele impun alegătorilor să se înregistreze. Americanii pot vota, de asemenea, anticipat, personal sau prin poştă.
CINE ESTE ALES?
Congresul SUA are două organe legislative - Senatul şi Camera Reprezentanţilor.
Legiuitorii aleşi în Senat au un mandat de şase ani. Alegerile federale au loc o dată la doi ani. Mandatele sunt împărţite în trei clase, iar o treime sunt reînnoite o dată la doi ani. Cei aleşi în Camera Reprezentanţilor sunt supuşi votului o dată la doi ani.
Aşasar, toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor SUA sunt în competiţie, alături de 35 din cele 100 de locuri din Senat, deşi majoritatea curselor electorale nu sunt considerate ca fiind intens disputate şi au un rezultat previzibil.
Democraţii trebuie să câştige cel puţin trei locuri în Cameră şi patru în Senat pentru a obţine majoritatea în fiecare cameră.
Anul acesta sunt aleşi şi unii guvernatori de stat. Fiecare stat tratează alegerea guvernatorilor săi într-un mod uşor diferit. Anul acesta au loc 36 de alegeri pentru funcţia de guvernator, dintre care 19 pentru posturi vacante, ca urmare a demisiei unui guvernator, a imposibilităţii acestuia de a fi reales sau a atingerii limitei maxime de mandate.
Conform Conferinţei Naţionale a Legislaturilor Statale (NCSL), la jumătatea lunii octombrie erau programate 146 de iniţiative legislative la nivel de stat, care urmau să fie supuse votului alegătorilor din 39 de state şi din Insulele Mariane de Nord. Unele dintre temele controversate comune din acest an se referă la alegeri şi la problemele legate de persoanele transgender.
CÂND SE ÎNCHID URNELE ŞI CE CURSE SUNT DE URMĂRIT?
La 18:00 ET (miercuri, ora 1:00, ora României) începe închiderea primei runde de secţii de votare
Majoritatea secţiilor de votare din Indiana şi Kentucky se vor închide la această oră. Însă, deoarece anumite zone din ambele state se află şi în fusul orar central, unele secţii de votare vor rămâne deschise până la ora 19:00 ET (miercuri, 2:00, ora României).
La 19:00 ET (miercuri ora 2:00, ora României) se închid secţiile de votare în şase state, inclusiv Florida şi Georgia, precum şi în cea mai mare parte a statelor New Hampshire, Carolina de Sud, Vermont şi Virginia.
În Florida, democrata progresistă Angie Nixon speră să provoace o surpriză şi să o învingă pe actuala senatoare republicană Ashley Moody într-una dintre cele două alegeri speciale din acest ciclu electoral.
Între timp, în Georgia, Jon Ossoff, senator democrat aflat la primul mandat, se apără împotriva provocării lansate de congresmanul Mike Collins, susţinut de Trump.
În Carolina de Sud, Darline Graham, sora regretatului senator Lindsey Graham, candidează pentru un mandat complet după ce a fost numită de guvernatorul statului pentru a duce la bun sfârşit restul mandatului fratelui său, după decesul acestuia în luna iulie. Ea se confruntă cu pediatra şi candidata democrată Annie Andrews.
Iar în New Hampshire, republicanii urmăresc o oportunitate de a câştiga un loc vacant în Senat, fostul senator republican John Sununu provocându-l pe congresmanul Chris Pappas într-o cursă care a devenit din ce în ce mai îngrijorătoare pentru democraţi în ultima etapă a campaniei.
Restul secţiilor de votare deschise în Indiana şi Kentucky se vor închide, de asemenea, la ora 19:00 ET.
La ora 19:30 ET (2:30, ora României) încă trei state îşi închid secţiile de votare, inclusiv două curse cruciale pentru Senat: Carolina de Nord, Ohio şi Virginia de Vest îşi vor închide toate secţiile de votare la ora 19:30 ET.
În Carolina de Nord, locul vacant din Senat reprezintă o oportunitate cheie de câştig pentru democraţi, fostul guvernator al statului, Roy Cooper, confruntându-se cu Michael Whatley, fostul preşedinte al Comitetului Naţional Republican.
Iar în Ohio, se desfăşoară a doua alegere specială pentru Senat din cadrul alegerilor intermediare din 2026, fostul senator Sherrod Brown încercând să revină în scenă după ce a pierdut cursa din 2024. Brown încearcă să-l învingă pe republicanul Jon Husted într-o competiţie axată, în parte, pe disputa privind centrele de date din stat.
La ora 20:00 ET (miercuri, ora 3:00 ora României) 19 state şi Districtul Columbia îşi închid secţiile de votare. Va fi o avalanşă de închideri ale secţiilor de vot. Printre acestea se numără Alabama, Connecticut, Delaware, Districtul Columbia, Illinois, cea mai mare parte a statului Kansas, Maine, Maryland, Massachusetts, cea mai mare parte a statului Michigan, Mississippi, Missouri, New Jersey, cea mai mare parte a statului Dakota de Nord, Oklahoma, Pennsylvania, Rhode Island, cea mai mare parte a statului Dakota de Sud, Tennessee şi cea mai mare parte a statului Texas.
O serie de curse importante pentru Senat se încadrează în această rundă, inclusiv lupta pentru locul vacant din Senat din Michigan între democratul Abdul El-Sayed şi fostul congresman republican Mike Rogers. Păstrarea statului din regiunea Marilor Lacuri este vitală pentru democraţi, dar se aşteaptă să fie o cursă strânsă. El-Sayed conduce în multe dintre sondajele recente, dar se află încă în marja de eroare.
În Maine, este de urmărit dacă progresistul Troy Jackson o poate învinge pe republicana Susan Collins, care ocupă funcţia de cinci mandate.
Iar în Texas, democraţii mizează pe James Talarico, legislatorul statal care a înregistrat o creştere în sondaje, pentru a-l învinge pe Ken Paxton, procurorul general republican implicat în numeroase scandaluri. O victorie a democraţilor ar marca prima victorie a partidului la nivel statal în peste 30 de ani.
În cele din urmă, Kansas a devenit un teren de luptă de ultim moment, Adam Hamilton încercând să-l învingă pe republicanul Roger Marshall şi să devină primul senator democrat al statului în aproape un secol.
Există, de asemenea, mai multe curse intens disputate pentru Camera Reprezentanţilor în Michigan, New Jersey şi Pennsylvania, unde democraţii speră să recâştige locurile oscilante câştigate de republicani în 2024.
La ora 20:30 ET (miercuri, ora 3:30, ora României), se vor închide secţiile de vot din Arkansas.
La ora 21:00 ET (miercuri, ora 4:00) se închid secţiile de votare în încă zece state, printre care Arizona, Iowa şi Wisconsin
În Arizona, există mai multe competiţii strânse, inclusiv cursa pentru cel de-al şaselea district electoral, unde actualul titular republican Juan Ciscomani se confruntă cu democrata JoAnna Mendoza, o fostă puşcaşă marină americană.
Este de urmărit şi cursa pentru funcţia de guvernator al statului. Actualul guvernator democrat, Katie Hobbs, candidează pentru un al doilea mandat, dar mai întâi trebuie să-l învingă pe congresmanul Andy Biggs, care a obţinut sprijinul preşedintelui în cadrul primarelor republicane.
În Iowa, cursa strânsă pentru locul vacant din Senat o opune pe congresmena republicană Ashley Hinson împotriva deputatului statal democrat Josh Turek.
La ora 21:00 ET, se vor închide secţiile de vot şi în Louisiana, Colorado, Minnesota, Nebraska, New Mexico, New York, Wisconsin şi Wyoming. Toate secţiile de votare rămase din Dakota de Nord, Dakota de Sud şi Texas se vor închide, de asemenea, la această oră.
La ora 22:00 ET (miercuri, 5:00, ora României) se închid secţiile de votare din Idaho, Montana, Nevada şi Utah.
Una dintre cursele pentru funcţia de guvernator mai puţin mediatizate are loc în Nevada, unde procurorul general democrat Aaron Ford speră să-l învingă pe guvernatorul republican Joe Lombardo în acest stat din „Sun Belt”, câştigat de Trump în 2024.
Multe secţii de votare dintr-un comitat din Oregon se vor închide, de asemenea, la ora 22:00 ET.
Ora 23:00 ET (miercuri, 6:00, ora României) se închid secţiile de votare în California şi în alte state de pe coasta de vest.
În California, fostul secretar al sănătăţii, Xavier Becerra, democrat, se confruntă cu republicanul Steve Hilton, fost consilier al prim-ministrului britanic David Cameron, în cursa pentru funcţia de guvernator.
Majoritatea secţiilor de vot se vor închide şi în Oregon, alături de toate secţiile din statul Washington.
În Washington, democrata Marie Gluesenkamp Perez, aflată la al doilea mandat şi care s-a distanţat frecvent de partidul său în chestiuni cheie, speră să-şi păstreze locul într-un district pe care Trump l-a câştigat la fiecare dintre ultimele trei alegeri prezidenţiale.
La miezul nopţii ET (miercuri, ora 7:00, ora României) se închid ultimele secţii de vot, din Alaska şi Hawaii.
Alaska reprezintă, de asemenea, una dintre oportunităţile-cheie ale democraţilor de a câştiga un loc. Fosta congresmenă Mary Peltola l-a devansat pe actualul senator republican Dan S. Sullivan în sondajele recente, pe fondul frustrării crescânde faţă de administraţia Trump şi al preocupărilor alegătorilor legate de preţurile în creştere ale energiei, în urma războiului cu Iranul.
Cursa electorală a atras atenţia administraţiei Trump şi a preşedintelui însuşi, care i-au acuzat pe Peltola şi pe democraţi că au recrutat un candidat cu acelaşi nume pentru a-i sustrage voturi lui Sullivan. Departamentul de Justiţie a încercat chiar să amâne certificarea rezultatelor în cazul în care Sullivan, susţinut de Trump, ar fi pierdut, deşi un judecător federal a respins recent această încercare. Echipa de campanie a lui Peltola a negat că l-ar fi recrutat pe Dan J. Sullivan, dar un articol recent al „New York Times” sugerează contrariul.
CARE ESTE ECHILIBRUL PUTERII?
Lupta pentru Senat se desfăşoară în cadrul a aproape 10 curse electorale strânse la nivel de stat, majoritatea în bastioanele republicane.
CE AR ÎNSEMNA O VICTORIE A DEMOCRAŢILOR?
O Cameră sau un Senat condus de democraţi ar putea lansa anchete cu privire la ceea ce democraţii descriu drept tranzacţii în interes propriu ale administraţiei Trump şi ar putea solicita concesii pentru a aproba legislaţia.
Un Senat condus de democraţi ar avea, de asemenea, puterea de a bloca numirile lui Trump, inclusiv nominalizările la Curtea Supremă a SUA, în cazul în care apar posturi vacante.
Însă, deşi democraţii i-au pus pe republicani în defensivă în mare parte din propriul lor teritoriu, aceştia au o marjă de eroare foarte mică. Partidul trebuie să-şi apere toate locurile actuale, inclusiv într-o cursă strânsă în Michigan, şi să câştige în acelaşi timp cel puţin două state care l-au votat pe Trump cu o marjă de două cifre în urmă cu doi ani: Alaska, Iowa, Kansas, Nebraska, Ohio, Carolina de Sud şi Texas.
Sondajele de opinie arată că democraţii fie conduc la limită, fie se află la o distanţă mică de victorie în toate aceste state.
CURSE ELECTORALE AGITATE
Competiţia pentru Senat din Michigan dintre democratul progresist Abdul El-Sayed, în vârstă de 42 de ani, şi fostul reprezentant republican Mike Rogers, în vârstă de 63 de ani, a primit o nouă lovitură duminică, când democrata Haley Stevens, care a pierdut la limită în faţa lui El-Sayed în alegerile primare ale partidului, l-a susţinut pe Rogers într-o răsturnare surprinzătoare de situaţie.
Pe lângă implicaţiile pentru controlul Senatului, cursa electorală din Michigan reprezintă un test de mare anvergură pentru a vedea dacă atacurile republicanilor bazate pe identitate - El-Sayed ar fi primul senator musulman al ţării - se dovedesc eficiente într-un stat decisiv.
O victorie a lui El-Sayed, care a criticat Israelul şi susţine politici liberale precum asistenţa medicală universală, ar fi, de asemenea, percepută ca un impuls pentru aripa de stânga a partidului în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2028.
Cursa pentru Senat din Alaska a fost cuprinsă de propria sa agitaţie, după ce „New York Times” a relatat că echipa de campanie a candidatei democrate Mary Peltola, în vârstă de 53 de ani, a contribuit la recrutarea unui al treilea candidat care are acelaşi nume şi prenume ca adversarul ei republican, Dan Sullivan, în vârstă de 61 de ani.
Peltola a negat orice implicare. Departamentul de Justiţie al lui Trump a demarat o anchetă penală cu privire la aceste acuzaţii şi a intentat un proces pentru a bloca certificarea rezultatelor alegerilor, deşi un judecător a respins această din urmă acţiune.
În Texas, candidatul democrat la Senat, James Talarico, în vârstă de 37 de ani, face ca partidul său să viseze din nou la câştigarea celui mai mare stat republican, după decenii de dezamăgiri. Adversarul său, implicat în numeroase scandaluri, procurorul general republican Ken Paxton, în vârstă de 63 de ani, a beneficiat de o investiţie de nouă cifre din partea celui mai bogat om din lume, Elon Musk, care a cheltuit sute de milioane de dolari pentru a susţine republicanii.
În Kansas, democratul Adam Hamilton, în vârstă de 62 de ani, pastor al unei mega-biserici, a înregistrat un avans mic în sondaje faţă de senatorul republican al SUA Roger Marshall, în vârstă de 66 de ani. Statul a votat pentru Trump la o diferenţă de peste 16 puncte procentuale în 2024 şi nu a mai ales un senator democrat de aproape un secol.
Iar în Maine, senatoarea republicană Susan Collins, în vârstă de 73 de ani, încearcă din nou să sfideze tendinţele democratice ale statului său natal şi să câştige un al şaselea mandat. Ea se confruntă cu democratul Troy Jackson, în vârstă de 58 de ani, un fost preşedinte al senatului statal care a devenit în mod neaşteptat candidatul partidului după ce crescătorul de stridii democrat Graham Platner s-a retras pe fondul acuzaţiilor de comportament necorespunzător, pe care acesta le-a negat.
Alte curse competitive pentru Senat au loc în Iowa, Nebraska, Ohio şi Carolina de Sud, toate fiind locuri deţinute de republicani.
Există 47 de curse pentru Camera Reprezentanţilor considerate în general competitive, potrivit unei analize Reuters a principalilor analişti electorali. Dacă celelalte competiţii se vor desfăşura conform previziunilor, democraţii ar trebui să câştige doar 13 dintre aceste 46 de curse pentru a-şi asigura majoritatea.
PREGĂTIŢI DE CONTESTAŢII
Lupta pentru Camera Reprezentanţilor s-a desfăşurat în mare parte pe teritoriul republican, inclusiv în unele circumscripţii în care Trump a câştigat cu o diferenţă de două cifre în 2024.
Efortul republican susţinut de Trump de a reconfigura circumscripţiile în mai multe state pentru a le face mai sigure pentru partid pare să nu fi adus câştigurile pe care Casa Albă le aştepta.
Democraţii au avertizat că Trump, care susţine de mult timp în mod fals că alegerile din SUA sunt trucate, ar putea încerca să conteste rezultatele de marţi în cazul în care republicanii vor pierde.
Pe lângă acţiunile întreprinse în Alaska, Departamentul de Justiţie al lui Trump a intentat, de asemenea, un proces în California pentru a bloca buletinele de vot pe care le consideră nevalide, o abatere de la practica de zeci de ani menită să protejeze alegerile de influenţa politică. Luni, Curtea Supremă a SUA a respins cererea administraţiei de emitere a unei ordonanţe de urgenţă în acest caz.
Marţi vor avea loc, de asemenea, trei duzini de alegeri pentru funcţia de guvernator, precum şi mii de alegeri legislative la nivel de stat şi referendumuri pe teme diverse, de la impozitarea miliardarilor până la dreptul la avort.
EXISTĂ ŞI INDEPENDENŢI
O mare parte a atenţiei acordate alegerilor de la jumătatea mandatului se concentrează asupra Partidului Republican sau a Partidului Democrat, dar cel puţin 10 candidaţi candidează în acest an independent de cele două partide majore.
În prezent, există doi membri independenţi ai Senatului: senatorul Bernie Sanders din Vermont şi senatorul Angus King din Maine, ambii aliniindu-se cu democraţii.
Singurul membru independent al Camerei Reprezentanţilor, deputatul Kevin Kiley din California, continuă să colaboreze cu republicanii în Cameră, după ce a părăsit Partidul Republican în luna martie.
În trei curse electorale pentru alegerile de la jumătatea mandatului - Idaho, Nebraska şi Dakota de Sud - candidatul democrat s-a retras pentru a ajuta un candidat independent să încerce să câştige într-un stat republican. Strategia fusese deja încercată în câteva curse pentru Senat în ultimii ani, deşi nu a avut încă succes - cel puţin la nivel federal.
Campania electorală a independentului Dan Osborn din Nebraska, de acum doi ani, a fost, probabil, cea mai reuşită aplicare a acestei strategii până în prezent. Deşi a pierdut, el a reuşit să o limiteze pe senatoarea republicană Deb Fischer la un procentaj de voturi considerabil mai mic decât cel obţinut de preşedintele Donald Trump la acelaşi scrutin. Rezultatul obţinut de Fischer a fost, de asemenea, cel mai slab înregistrat de un republican în Nebraska în ultimii 20 de ani.
La fel, Evan McMullin din Utah, în 2022, s-a situat la o diferenţă de doar 10 puncte într-un stat în care democraţii au pierdut cu peste 20 de puncte în fiecare dintre cele două alegeri prezidenţiale. Republicanii au înregistrat cel mai slab rezultat pentru un candidat la Senat din 1976, păstrându-şi locul cu 53% din voturi într-un stat de obicei profund conservator.
CE ARATĂ VOTUL ANTICIPAT
Milioane de americani îşi exprimă votul înainte de ziua alegerilor, iar datele privind votul anticipat oferă o imagine asupra profilului alegătorilor care se prezintă la urne - şi cum se compară această situaţie cu ciclurile electorale anterioare.
Peste 58 de milioane de voturi anticipate au fost exprimate în întreaga ţară, potrivit unei analize realizate de Universitatea din Florida, ceea ce reprezintă o creştere semnificativă faţă de numărul total de voturi anticipate exprimate la ultimele alegeri de la jumătatea mandatului, din 2022.
Deşi ambele partide înregistrează niveluri ridicate de vot anticipat în comparaţie cu 2022, democraţii au înregistrat creşteri mult mai mari.
Totuşi, cifrele vin cu câteva precizări importante. Datele privind votul anticipat nu dezvăluie ce candidaţi au votat alegătorii, iar persoanele care votează înainte de ziua alegerilor tind să fie mai în vârstă şi mai puţin republicane decât electoratul în ansamblu.
Datele colectate de la Catalist indică, de asemenea, că alegătorii care votează înainte de alegeri par mai diversificaţi în acest ciclu electoral.
În cele 40 de state pentru care Catalist dispune de date comparabile, alegătorii albi au reprezentat 71% din electoratul care a votat anticipat, în scădere faţă de aproximativ 76% în acelaşi moment al anului 2022, în timp ce ponderea voturilor exprimate de alegătorii de culoare şi de origine latino-americană a crescut cu aproximativ două puncte procentuale.
Alegătorii care votează înainte de ziua alegerilor sunt, de obicei, mai în vârstă decât cei care votează în ziua alegerilor. Votul prin corespondenţă poate fi o opţiune convenabilă în special pentru persoanele în vârstă care ar putea avea dificultăţi în a se deplasa la secţiile de votare. De fapt, în multe state în care alegătorii au nevoie de un motiv pentru a vota prin corespondenţă, vârsta în sine poate constitui un motiv valabil.
De câteva cicluri electorale încoace, republicanii au preferat să voteze în ziua alegerilor, iar o mare parte a evoluţiei alegerilor intermediare din 2026 va fi determinată de cum arată în prezent distribuţia alegătorilor.
CE FAC OBSERVATORII ELECTORALI?
Departamentul Justiţiei a anunţat că va trimite aproximativ 1.000 de observatori electorali în toate cele 50 de state pentru alegerile de la jumătatea mandatului, cea mai amplă acţiune de până acum de monitorizare a secţiilor de vot în vederea depistării unor posibile încălcări ale drepturilor civile.
Pentru a pune lucrurile în context, Departamentul de Justiţie al administraţiei Biden a trimis mai puţin de 400 de observatori în 24 de state în timpul alegerilor de la jumătatea mandatului din 2022.
Observatorii sunt jurişti ai Departamentului Justiţiei, de obicei din cadrul Diviziei pentru Drepturi Civile sau din birourile locale ale procurorilor federali. Ei nu sunt ofiţeri de poliţie.
Sarcina lor este de a supraveghea secţiile de votare pentru a identifica încălcări ale legii federale privind votul, precum discriminarea rasială, intimidarea alegătorilor şi neasigurarea accesului lingvistic necesar. Ei au instrucţiuni să nu interfereze cu procesul de votare.
Nu pot vorbi cu alegătorii sau cu personalul secţiilor de votare, nu au acces la maşinile de vot sau la buletinele de vot şi nu sunt implicaţi în numărarea voturilor.
Observatorii vor „raporta problemele constatate Departamentului, care le va analiza după ziua alegerilor şi va lua măsuri acolo unde este cazul”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului Justiţiei, Keirsten Pels.
În trecut, atât administraţiile republicane, cât şi cele democrate au trimis observatori electorali, aceştia acţionând de obicei în coordonare cu autorităţile locale.
POSIBILE PERTURBĂRI ÎN ZIUA ALEGERILOR, INCLUSIV DIN PARTEA LUI TRUMP
Funcţionarii electorali au petrecut luni întregi pregătindu-se pentru desfăşurarea alegerilor din 2026 şi pregătindu-se pentru ceea ce ar putea perturba procesul. Au instruit personalul, au întărit măsurile de securitate şi au pregătit contestaţii legale pentru ameninţări care ar putea depăşi cu mult ziua alegerilor.
„Din păcate, un nou pericol care a apărut de data aceasta pe listă şi care nu a mai fost niciodată menţionat este posibilitatea ca propriul nostru guvern federal să încerce să intervină într-un fel sau altul, direct sau indirect”, a declarat pentru CNN secretarul de stat al statului Minnesota, Steve Simon, membru al Partidului Democrat.
Trump şi aliaţii săi continuă să susţină că vor exista voturi la scară largă ale persoanelor fără cetăţenie şi fraude electorale, inclusiv în cadrul alegerilor de la jumătatea mandatului, care sunt deja în desfăşurare. Aceştia au ameninţat că vor urmări penal funcţionarii electorali care nu asigură securitatea votului sau permit persoanelor fără cetăţenie să voteze şi au intentat procese pentru a restricţiona numărarea buletinelor de vot contestate în California şi certificarea rezultatelor în Alaska.
„Cu cât aceste acuzaţii apar mai des şi având în vedere că se bazează pe atât de multă dezinformare sau pe jumătăţi de adevăruri, este incredibil de frustrant”, a spune Matt Crane, directorul executiv al Asociaţiei Funcţionarilor Electorali din Colorado şi membru al Partidului Republican.
Până acum, încercările lui Trump de a interveni s-au manifestat în principal în instanţe şi prin scrisori. Însă oficialii sunt pregătiţi în cazul în care situaţia se schimbă.
Liderii statali şi locali au organizat exerciţii de pregătire pentru personalul electoral şi s-au coordonat cu poliţia locală cu privire la modul de reacţie în cazul în care ofiţeri ai ICE sau alţi agenţi federali se prezintă la secţiile de votare.
Statele au redactat în avans posibile contestaţii legale înainte ca vreo confruntare să aibă loc. Altele au angajat preventiv avocaţi externi. Sunt pregătiţi să se adreseze urgent instanţelor şi să obţină măsuri imediate de protecţie sau sprijin în cazul în care interferenţa federală devine realitate.
Funcţionarii electorali se pregătesc, de asemenea, pentru eventualitatea în care cetăţeni obişnuiţi, activişti sau observatori partizani ar perturba secţiile de votare şi locurile de numărare a buletinelor de vot. Pe internet, activiştii promovează deja acuzaţii repetate privind alegeri trucate şi presupuse probleme cu buletinele de vot şi maşinile de vot. Funcţionarii se tem că aceste naraţiuni ar putea deveni muniţie pentru contestarea rezultatelor sau pentru subminarea încrederii publicului în rezultatul final.
ALEGERI CARE SE ÎNVÂRT ÎN JURUL LUI TRUMP
Istoria nu este de partea republicanilor lui Trump: partidul preşedintelui în exerciţiu a pierdut teren în Congres în toate alegerile de la jumătatea mandatului de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu excepţia a două. Indicele de popularitate al lui Trump se situează aproape de minimele istorice, afectat de profunda frustrare a alegătorilor faţă de conflictul cu Iranul şi de creşterea preţurilor la combustibil care a rezultat din acesta.
Nu există nicio îndoială că alegerile din acest an se învârt în jurul lui Trump, figura politică centrală a SUA pentru cea mai mare parte a ultimului deceniu. Trump însuşi le-a spus susţinătorilor săi în repetate rânduri să considere că el este pe buletinul de vot, un mesaj pe care liderii democraţi l-au preluat cu bucurie.
Preşedintele a încercat să-şi mobilizeze baza electorală prin organizarea a peste 20 de mitinguri electorale de la începutul lunii octombrie, marea majoritate în statele pe care le-a câştigat cu uşurinţă în 2024, subliniind măsura în care republicanii joacă pe defensivă.
Conduşi de Trump, republicanii i-au descris pe candidaţii democraţi ca fiind radicali, antiamericani şi chiar comunişti. „Partidul Democrat a desemnat cea mai extremistă şi periculoasă listă de candidaţi din istoria Americii”, a declarat Trump luni, în timpul unui discurs ţinut la Washington.
Însă sondajele de opinie arată că alegătorii sunt preocupaţi în primul rând de accesibilitatea preţurilor şi dezaprobă modul în care Trump a gestionat această problemă, după ce politica sa de impunere a unor tarife vamale pe scară largă şi decizia sa de a ataca Iranul în februarie au dus la creşterea costurilor interne.
Candidaţii republicani, între timp, s-au străduit să se distanţeze de un preşedinte care cere loialitate şi îşi recunoaşte rareori greşelile.
În orice caz, odată ce lucrurile se vor linişti şi se vor afla rezultatele, nu va fi nicio pauză în această ţară a campaniilor electorale fără sfârşit. Atenţia se va îndrepta în curând către campania electorală prezidenţială din 2028, când ambele partide vor încerca să transforme rezultatele din luna noiembrie a acestui an într-o bază pentru următoarea luptă pentru Casa Albă.
Medikatv.ro
