Actualii şefi separatişti au fost prezentaţi ca învingători, potrivit primelor rezultate parţiale ale unor alegeri organizate duminică în estul prorus al Ucrainei, în pofida criticilor Kievului şi Occidentului, care denunţă aceste voturi ca ilegitime, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Organizate sub supravegherea unor militari înarmaţi cu puşti de tip Kalaşnikov şi recompensaţi cu tichete la loterie sau cupoane de reîncărcare a telefoanelor mobile, aceste scrutine vizau alegerea unor ”preşedinţi” şi ”deputaţi” în cele două ”republici populare” autoproclamate de rebeli la Doneţk (DNR) şi Lugansk (LNR), care se află de patru ani în afara controlului Kievului.

Fără vreo surpriză, ”comisiile electorale” au anunţat că şefii actuali interimari Denis Puşilin - un fost negociator cu Kievul, în vârstă de 37 de ani, la Doneţk - şi Leonid Pasecinik, la Lugansk, se aflau pe primele locuri cu 57% şi, respectiv, 70% din sufragii, după numărarea a 27 şi, respectiv 31% din buletinele de vot.

Aceste scrutine consolidează separarea teritoriilor rebele de restul ţării şi au intenţia de a-i legitima pe noii lor lideri, în contextul în care procesul de pace se află într-un punct mort, iar confruntări cresc cu regularitate bilanţul acestui conflict, estimat de ONU la peste 10.000 de morţi.

”Noi am arătat lunii întregi că putem nu doar să facem război (...), ci şi să construim un stat”, a declarat duminică seara, în faţa unei adunări, Puşilin.

Secţiile de votare au fost închise la ora 17.00 GMT (19.00, ora României). Participarea a depăşit 80% în ”republica” de la Doneţk şi 77% la Lugansk, au dat asigurări autorităţile respective.

În apropierea secţiilor de votare de la Doneţk au fost postaţi militari cu feţe acoperite de cagule şi înarmaţi cu puşti de asalt în cursul zilei, a constatat AFP.

”MITRALIERE RUSEŞTI”

Organizarea acestor scrutine a declanşat proteste puternice la Kiev şi ale Occidentului, care văd mâna Moscovei în spatele lor şi le consideră contrare acordurilor de pace de la Minsk.

”Ele sunt organizate sub ameninţarea mitralierelor ruseşti, într-un teritoriu ocupat” de Rusia, a denunţat sâmbătă seara preşedintele ucrainean Petro Poroşenko.

El a anunţat că a abordat acest dosar duminică, în cadrul unei scurte întâlniri cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel, în marja comemorărilor centenarului armistiţiului, la care a participat, de asemenea şeful statului rus Vladimir Putin.

”În loc să pună în aplicare Minskul şi să avanseze către pace”, Rusia ”instituţionalizează statu-quoul prin intermediul unor alegeri» trucate”, a denunţat, la rândul său, pe Twitter, reprezentantul special al Washingtonului pentru Ucraina Kurt Volker.

Bruxellesul a condamnat sâmbătă scrutine ”ilegale şi ilegitime”.

Rusia şi Ucraina se află la cuţite după intalarea la putere la Kiev, în 2014, a prooccidentalilor, în urma revoltei din Maidan, urmată de anexarea de către Moscova a Peninsulei ucrainene Crimeea şi de războiul cu separatiştii în est.

Kievul şi Occidentul acuză Rusia că-i susţine militar pe separatişti, ceea ce aceasta dezminte, în pofida numeroaselor probe.

Acordurile de la pace de la Minsk, semnate în februarie 2015, au permis o reducere considerabilă a confruntărilor, însă violenţe continuă să izbucnească periodic de-a lungul liniei de front, unde patru militari au fost ucişi sâmbătă.

Moscova dă asigurări că aceste alegeri nu au nimic a face cu procesul de la Minsk şi vizează mai ales să desemneze şefii acestor teritorii conduse de lunide zile de lideri interimari.

Predecesorul lui Puşilin, un fost combatant, Aleksandr Zaharcenko, a fost ucis în august într-un atentat.

La Lugansk, Pasecinik, în vârstă de 48 de ani, un fost conducător regional din cadrul serviciilor de securitate ucrainene, l-a înlocuit pe Igor Plotniţki, destituit în noiembrie 2017.

”PENTRU PACE”

Mai multe persoane au candidat în cele două ”republici” autoproclamate, însă nimeni nu se îndoia de victoria actualilor conducători, care au promis amândoi să consolideze legăturile cu Moscova.

”Ar fi bine să devenim parte integrantă a Rusiei, ca Crimeea”, a declarat pentru AFP Lidmila Şarahina, în vârstă de 60 de ani, într-o secţie de votare instalată într-o şcoală la periferia Doneţkului, în apropierea liniei de front.

”Este esenţial ca noul preşedinte să aspire la pace”, şi-a exprimat speranţa Vladimir, un miner, în vârstă de 52 de ani, a cărei locuinţă a fost distrusă de un bombardament.

Alt Vladimir, un curtier vamal, consideră că votul ”n-ar niciun sens”. ”Se va vota în locul meu, iar acest vot îi va fi dat, după câte se pare, lui Puşilin, pentru Rusia l-a ales deja”, a declarat acest tânăr în vârstăde 36 de ani.

Pentru a atrage alegători la scrutin, autorităţile dădeau fiecărei persoane care a votat un ”tichet” la loterie, iar la tarabe instalate în faţa secţiilor de votare se ofereau produse alimentare la preţuri reduse.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.