Principalele ţări vizate în conflictul din Libia au promis să respecte un embargo impus armamentului şi să nu se mai amestece în afacerile interne ale acestei ţări, cu scopul de a încerca să readucă pacea în această ţară sfâşiată de un război civil, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Cu toate acestea, consecinţele acestui angajament luat duminică într-un summit internaţional la Berlin pe teren - unde este respectat un armistiţiu precar între cele două tabere beligerante - rămân incerte.în contextul în care cei doi rivali direcţi, Fayez al-Sarraj, şeful Guvernului de Uniune Naţinală (GNA), recunoscut de ONU, la Tripoli, şi rivalul său care deţine controkul asupra estului Libiei, mareşalul Khalifa Haftar, au refuzat să se întâlnească în timpul Conferinţei Internaţionale sub egida ONU.

Iar şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a recunoscut că această Conferinţă a fost ”foarte utilă”, însă prăpastia rămâne în continuare căscată între cei doi lideri. ”Este clar că nu am reuşit, pentru moment, să lansăm un dialog serios şi stabil între ei”, a declarat el pentru presă la Berlin.

”PAS MIC”

Atât Lavrov, cât şi cancelarul german Angela Merkel, gazda Conferinţei, au vorbit despre un ”pas mic înainte”, recunoscând că sunt multe de făcut pentru a se ajunge la pace.

Principalul progres al reuniunii de la Berlin este faptul că liderii unui număr de 11 ţări, începând cu Rusioa şi Turcia, care joacă un rol-cheie în Libia - au subliniat într-o declaraţie comună ”că nu există o soluţie militară la conflict”, şi-a exprimat satisfacţia secretarul general al ONU Antonio Guterres.

”Toţi participanţii s-au angjat să renunţe la amestecul în conflictul armat sau în afacerile interne ale Libiei”, a declarat Guterres, în contextul în care Turcia susţine militar GNA, iar Rusia, în pofida dezminţirilor sale, este suspectată că-l susţine pe Haftar, alături de Egipt, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite (EAU).

Participanţii au promis să respecte în sfârşit embargoul impus livrărilor de armament în Libia, decretat de ONU în 2011, dar care a rămas literă moartă.

De la reluarea confruntărilor armate între tabere rivale în Libia, în aprilie 2019, peste 280 de civili şi 2.000 de combatanţi au fost ucişi, iar potrivit ONU peste 170.000 de locuitori au fost deplasaţi. Ţara se află în haos şi este subminată de violenţe şi lupte de putere de la căderea regimului lui Muammar Gaddafi în 2011.

Şeful statului francez Emmanuel Macron - suspectat de aliaţii săi europeni că-l susţine pe mareşalul Haftar - a cerut să se oprească trimiterea de membri ai unor milliţii siriene proturce şi militari turci în susţinerea GNA.

”ÎNGRIJORARE PUTERNICĂ”

”Trebuie să vă spun îngrijorarea puternică pe care mi-o inspiră sosirea unor combatanţi sirieni şi străini în oraşul Tripoli. Trebuie ca acest lucru să înceteze”, a declarat el.

ONU speră mai ales ca această Conferinţă să consolideze armistiţiul intrat în vigoare la 12 ianuarie, la iniţiativa Rusiei şi Turciei.

O întâlnire între reprezentanţi militari ai celor două tabere ar urma să aibă loc ”în zilele următoare”, potrivit ONU, în vederea transformării acestei acalmii într-un armistiţiu ”permanent”, aşa cum şi-au exprimat dorinţa participanţii la summitul de la Berlin.

Secretarul de Stat american Mike Pompeo a evocat ”progrese” la Berlin către ”un armistiţiu complet”, chiar dacă ”rămân probleme” cu privire la capacitatea comunităţii internaţionale de a verifica realitatea acestuia.

Emadeddin Badi, un expert la Middle East Institute, consideră că rezultatul summitului este mai degrabă ”dezamăgitor”, având în vedere ”importanţa liderilor” prezenţi.

Cursul petrolului era în creştere luni, cu peste 1% pe pieţele asiatice, din cauza îngrijorării provocate de blocarea principalelor terminale petroliere în estul Libiei de către forţele loiale lui Haftar.

FORŢĂ INTERNAŢIONALĂ?

Ciocniri sunt semnalate aproape zilnic, incluisv în ziua summitului, la sud de Tripoli. Iar tabăra lui Haftar a blocat exporturi de petrol libiene, singura sursă veritabilă de venit a ţării, cu o zi înainte de Conferinţa de la Berlin.

În acest context, şeful GNA a cerut duminică să se trimită în ţara sa o ”forţă militară internaţională” sub egida ONU.

Ea va avea ca misiune ”să protejeze populaţia civilă”, a spus el, un ecou al unor declaraţii similare făcute săptămâna aceasta de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.

Mai mulţi lideri, mai ales şefii guvernelor britanic şi italian, s-au declarat deschişi, duminică, ideii trimiterii unei misiuni internaţionale, eventual unei forţe, pentru a ajuta la garantarea armistiţiului, odată agreat între cele două tabere.

Statele membre UE urmează să înceapă să dezbată luni, la Bruxelles, o contibuţie în acest sens.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.