La 1 februarie 2003, naveta Columbia s-a dezintegrat deasupra Texasului, într-un amestec de ceaţă densă şi zgomot asurzitor, luând viaţa celor şapte astronauţi la bord şi grăbind retragerea din uz a vehiculellor spaţiale americane, relatează AFP.
"Columbia, aici Houston (...) Nu am primit ultimul (mesaj)... ".
Răspunsul căpitanului: "Am înţeles, mm...".
Comunicarea s-a întrerupt. Era ora 08:59 pe coasta de est a Statelor Unite. Naveta spaţială americană Columbia se apropia de Pământ cu peste 21.000 km/h. Câteva minute mai târziu, s-a dezintegrează într-o minge de foc portocalie, vizibilă la 61 km depărtare. O ploaie de metal incandescent a căzut asupra unor zone din Texas şi Louisiana.
O casetă video, găsită mai târziu printre resturi, imortaliza astronauţii care nu-şi făceau probleme şi care se agăţau de ferestrele navetei cu aproximativ zece minute înainte de accident.
"Este portocaliu aprins, galben, în jurul vârfului" navetei, a comentat unul dintre ei.
Columbia a intrat apoi în atmosferă, înconjurându-se de o minge de plasmă la temperaturi foarte ridicate.
Imaginile s-au înceţoşat şi apoi s-au înnegrit cu patru minute înainte ca Centrul de Control al misiunii din Houston, Texas, să detecteze primele probleme.
Potrivit raportului final al NASA, astronauţii au avut timp să îşi dea seama că exista o problemă, întrucât pilotul a încercat să recâştige controlul "înainte ca echipajul să-şi piardă cunoştinţa" din cauza depresurizării cabinei.
La bord se aflau şapte persoane, şase americani şi un israelian, cinci bărbaţi şi două femei. Ei au fost ultimele victime făcute de călătoria oamenilor în spaţiu, la 17 ani de la explozia navetei spaţiale americane Challenger, în 1986, când şi-au pierdut viaţa alţi şapte astronauţi.
Columbia decolase de la Cape Canaveral la jumătatea lunii ianuarie pentru o misiune ştiinţifică pe orbită. Era cel de-al 28-lea zbor al său. La 81,7 secunde după decolare, o bucată de izolaţie de mărimea unei valize s-a desprins din rezervorul central şi a lovit marginea aripii stângi, fisurând scutul termic.
Tehnicienii au cerut în repetate rânduri o inspecţie vizuală a navetei înainte de a se întoarce pe Pământ, dar în zadar. Iar 16 zile mai târziu, breşa a lăsat să pătrundă gaze foarte fierbinţi (peste 1.000 de grade) generate de frecarea navetei cu straturile superioare ale atmosferei. Structura de aluminiu a aripii stângi a început să se topească şi s-a rupt.
"Suntem convinşi că practicile de management care guvernau programul navetei spaţiale (Columbia) au fost la fel de mult o cauză a accidentului ca şi izolaţia care a lovit aripa stângă", au scris cei 13 anchetatori ai Comisiei de anchetă, şapte luni mai târziu.
Raportul lor de 250 de pagini a evidenţiat "cauze organizaţionale", "înrădăcinate în istoria şi cultura" agenţiei. Autorii au denunţat "resursele limitate, priorităţile fluctuante, presiunea de a lansa..." şi acuzau NASA că nu respectă procedurile de siguranţă şi că are tendinţa de a se baza pe succesele din trecut.
De asemenea, ei au spus că s-ar fi putut încerca o operaţiune de salvare a echipajului.
Navetele americane reprezentau un sistem unic de transport spaţial. Constau dintr-un avion spaţial ce transportă echipajul, două rachete de propulsie solide şi un rezervor extern. Cinci dintre ele au fost trimise în spaţiu: Columbia, Challenger, Discovery, Atlantis şi Endeavour.
După accidentul din 2003, administraţia Bush a decis să tragă linie: cele trei navete care încă mai erau în funcţiune au fost retrase din activitate în 2011, odată ce Staţia Spaţială Internaţională (ISS) a fost finalizată.
Până în 2020, când zborurile au fost reluate graţie companiei private SpaceX, Statele Unite au depins de Rusia pentru a transporta astronauţi pe ISS.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
