Victoria pe care Ucraina, reprezentată de Jamala, a obţinut-o sâmbătă seară la ediţia 2016 a concursului Eurovision a generat un val de entuziasm în această ţară, fiind salutată de preşedintele Petro Poroşenko. În Rusia, unde piesa a generat un imens scandal, marile companii mass-media au evitat orice fel de comentariu despre mesajul piesei câştigătoare, consemnând sec succesul cântăreţei Jamala.
Cântăreaţa Jamala, reprezentând Ucraina, s-a impus cu cântecul ”1944” în faţa reprezentantului ţării rivale, Rusia, şi a câştigat ediţia din 2016 a concursului Eurovision, adăugând o încărcătură de ”dramă politică” unei competiţii muzicale televizate, care este adeseori marcată de extravaganţă şi kitsch, afirmă yahoo.com.
După o numărătoare tensionată a voturilor, în timpul căreia se părea că Australia va câştiga concursul, deoarece această ţară de la antipozi a ocupat primul loc după voturile juriilor naţionale şi înainte de anunţarea voturilor telespectatorilor, Jamala a fost declarată câştigătoarea concursului Eurovision 2016, organizat la Stockholm, graţie unei interpretări emoţionante a cântecului ”1944”, o piesă despre deportările tătarilor din Peninsula Crimeea în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Cântecul interpretat de Jamala - care a generat controverse puternice pe plan european, deoarece a fost perceput ca o critică adusă recentei anexări a Peninsulei Crimea de către Rusia - a obţinut 534 de puncte. Ucraina a fost urmată în clasamentul final de preferata juriilor naţionale, Australia, reprezentată de cântăreaţa Dami Im, care a obţinut 511 puncte.
Favoritul specialiştilor înainte de începerea concursului, cântăreţul Serghei Lazarev, reprezentantul Rusiei, a ocupat locul al treilea, cu 491 de puncte.
Potrivit site-ului eurovision.tv, Jamala însăşi consideră că victoria ei este ”extraordinară”.
”Sunt sigură că atunci când cânţi, dacă spui adevărul, mesajul tău poate să ajungă cu adevărat la oameni şi să îi emoţioneze”, a declarat artista ucraineană, în vârstă de 32 de ani, într-o conferinţă de presă organizată la puţin timp după încheierea concursului.
Jamala a avut un mesaj şi pentru fanii ei din Australia: ”Sunt foarte fericită pentru toţi australienii, mai ales pentru cei care au votat pentru mine. Australia a concurat în acest an cu un cântec foarte frumos şi puternic. Dacă aş fi votat în această seară, aş fi dat votul meu Australiei”.
Cântăreaţa ucraineană s-a referit în aceeaşi conferinţă de presă şi la străbunica ei, o femeie de etnie tătară, victimă a deportărilor staliniste în Al Doilea Război Mondial, căreia i-a dedicat cântecul ”1944”: ”E dificil să explic felul în care mă simt acum. Aş prefera ca toate acele lucruri îngrozitoare să nu se fi întâmplat străbunicii mele. Aş fi preferat ca acest cântec să nu existe”.
Jamala le-a dezvăluit jurnaliştilor prezenţia la conferinţa de presă şi felul în care s-a pregătit pentru finala concursului Eurovision 2016: ”Atunci când mă pregăteam pentru a intra în scenă, am ascultat cântece de pe coloana sonoră a filmului «Lista lui Schindler». Îmi doream ca piesa mea să aibă aceeaşi putere ca muzica din acel film”.
Inspirat dn povestea străbunicii Jamalei, cântecul ”1944” relatează deportările tătarilor din Crimeea de regimul sovietic condus de Stalin. Jamala a preferat să interpreteze acest cântec în limba tătară, deoarece ”această limbă e în sângele meu”.
Petro Poroşenko, preşedintele Ucrainei, s-a numărat printre primele persoane care au felicitat-o pe Jamala pentru victoria ei de la Stockholm.
”Da! O prestaţie şi o victorie incredibile! Toţi ucrainienii îţi mulţumesc din inimă, Jamala!”, a scris preşedintele ucrainean într-un mesaj publicat pe Twitter, imediat după încheierea finalei concursului Eurovision.
În schimb, victoria repurtată de Ucraina la concursul Eurovision 2016 a fost întâmpinată cu răceală în Rusia. La Moscova, comentatorii postului public de televiziune Russia-1 au felicitat-o pe Jamala pentru această victorie, însă frazele lor nu au conţinut nicio referire la populaţia tătară din Crimeea.
Jurnaliştii ruşi au spus că piesa interpretată de Jamala este ”un cântec despre membrii familiei sale” şi nu au oferit telespectatorilor ruşi alte detalii.
Liderii politici de la Moscova au cerut la începutul acestui an ca piesa Jamalei să fie descalificată, considerând că versurile melodiei ”1944” critică anexarea Crimeei de către Rusia în martie 2014, însă organizatorii Eurovision au aprobat prezenţa Ucrainei în concurs, considerând că versurile piesei sunt ”corespunzătoare” regulamentului competiţiei.
Agenţia de presă rusă TASS s-a limitat să publice, după încheirea concursului, o ştire neutră, extrem de scurtă, lipsită de orice comentarii, în care şi-a informat cititorii că Eurovision 2016 a fost câştigat de Ucraina. În acelaşi stil, în ştire este menţionat şi faptul că reprezentantul Rusiei, Sergheri Lazarev, s-a clasat pe locul al treilea.
De asemenea, potrivit site-ului buzzfeed.com, postul de televiziune Russia-1 a organizat un talk show imediat după încheierea concursului. În acea emisiune, prezentatorii ruşi au vorbit ca şi cum Rusia ar fi câştigat competiţia. ”Prestaţia lui Lazarev a fost un triumf”, au spus ei.
Pe un ecran uriaş amplasat în platoul postului de televiziune era afişat un mesaj cu textul următor: ”Cucerirea Europei”.
În aceeaşi emisiune, în timpul discuţiilor despre ”victoria repurtată de Rusia în cadrul votului telespectatorilor”, publicul prezent în emisiune a început să strige - ”Am câştigat, am câştigat!”.
Cântăreţul rus Serghei Lazarev, într-o declaraţie acordată agenţiei de presă TASS, consideră că schimbarea atitudinii pe care telespectatorii europeni o au faţă de reprezentanţii Rusiei la Eurovision reprezintă ”cea mai importantă victorie”.
”Ştim deja că în trecut au existat anumite «specificităţi» faţă de noi. Sunt bucuros că am reuşit să anulăm o anumită percepţie negativă faţă de concurenţii Rusiei, care a fost prezentă în acest concurs în ultimii ani. Toată lumea ştie că şi eu am fost avertizat în legătură cu faptul că publicul are de obicei o reacţie negativă uriaşă faţă de cântăreţii Rusiei, în ciuda faptului că aceştia au prestaţii decente. Însă în acest an, eu am fost sprijinit de public şi Europa a votat pentru mine”, a spus Serghei Lazarev.
”E un fapt uriaş. Aceasta este cea mai mare victorie pentru mine, faptul că am reuşit să schimb o atitudine prin cântecul meu şi să îi fac pe telespectatori să aibă o atitudine pozitivă”, a adăugat cântăreţul rus.
În schimb, în ţara lui, unii dintre telespectatorii ruşi au avut o reacţie contrară, criticându-l în termeni duri pe Serghei Lazarev.
”Nu vreau să câştige! Suedezii i-au scris cântecul. Eu trebuie să îl susţin?”, a afirmat compozitorul Iuri Loza, citat de site-ul spaniol 20minutos.es. După părerea compozitorului, Serghei Lazarev este ”o copie a unui cântăreţ occidental şi o ruşine pentru Rusia!”.
Supărarea fanilor ruşi poate fi explicată şi prin faptul că Serghei Lazarev, într-un interviu acordat recent, a spus că nu împărtăşeşte euforia ruşilor pentru ”întoarcerea Crimeei la patria mamă”.
La cealaltă extremă a continentul european, în Marea Britanie, Simon Bennett, preşedintele fan clubului International OGAE Eurovision, a acordat un interviu postului BBC, în care a spus că ţările din fostul bloc sovietic, care, ”în mod normal ar fi votat pentru Rusia”, au dorit în acest an să transmită un mesaj şi au votat de această dată pentru Ucraina.
”Victoria Ucrainei din această ţară reprezintă un uriaş «să te ia dracu'!» transmis Rusiei!”, a scris pe Twitter unul dintre fanii competiţiei.
Un altul a spus: ”Un cântec despre crimele şi brutalităţile comise de Rusia în Ucraina a furat victoria marelui favorit, Rusia”.
”Vă anunţ oficial că voi organiza o petrecere cu tema «Rusia nu a câştigat!», la Kiev. Să te ia dracu', Rusia, şi felicitări din suflet pentru Ucraina!”, a declarat un alt fan, pe Twitter, entuziasmat de victoria obţinută de Jamala.
”Cât de stânjenitor este pentru Rusia să piară în faţa Ucrainei în ultimul moment la Eurovision!”, a declarat un alt admirator al concursului.
Cu toate acestea, unii dintre fani au considerat că Ucraina - care a câştigat concursul şi în 2004 - nu ar fi meritat victoria din acest an: ”Rusia a câştigat votul publicului, iar Australia a câştigat votul juriilor. Îmi pare rău, dar Ucraina nu merita să câştige competiţia”.
”Cum se poate aşa ceva? Să împiedici Rusia să câştige din caua situaţiei comunităţii LGBT? Ca şi cum situaţia LGBT din Ucraina ar fi mai bună!”, a declarat, revoltat, un alt fan.
Finala concursului Eurovision 2016 a avut loc sâmbătă seară, la Globe Arena din Stockholm. Show-ul a fost prezentat de cântăreţul Måns Zelmerlöw - care a câştigat pentru Suedia ediţia din 2015 a concursului, organizată la Viena, cu piesa ”Heroes” - şi Petra Mede. Semifinalele competiţiei au avut loc pe 10 şi 12 mai, la Stockholm.
Cântăreaţa Jamala a câştigat competiţia din acest an, cu piesa "1944", care a obţinut un total de 534 de puncte. În urma acestei victorii, ediţia din 2017 a concursului Eurovision se va desfăşura în Ucraina.
Jamala este prima artistă de etnie tătară, originară din Peninsula Crimeea, care a participat la Eurovision.
La ediţia din acest an au urcat pe scenă concurenţi din 26 de ţări: Belgia, Cehia, Olanda, Azerbaidjan, Ungaria, Italia, Israel, Bulgaria, Suedia, Germania, Franţa, Polonia, Austria, Cipru, Serbia, Lituania, Croaţia, Rusia, Spania, Letonia, Ucraina, Malta, Georgia, Austria, Marea Britanie şi Armenia.
Câştigătorul a fost ales în urma voturilor exprimate de telespectatorii şi juriile de specialitate din cele 42 de ţări participante în acest an la Eurovision. Voturile juriilor naţionale şi voturile telespectatorilor au avut o pondere egală - 50% - în decizia finală.
Cântăreţul Justin Timberlake a urcat pe scena finalei de sâmbătă seară a concursului Eurovision 2016 în calitate de artist invitat, la finalul competiţiei. Starul american a susţinut un recital electrizant, interpretând una dintre cele mai cunoscute piese din repertoriul său, ”Rock Your Body”, şi cel mai recent single al lui, intitulat ”Can't Stop the Feeling”.
Tot la finalul competiţiei, la scurt timp după ce organizatorii au anunţat încheierea perioadei de votare, a urcat pe scenă şi câştigătorul ediţiei din 2015 a concursului Eurovision, cântăreţul suedez Måns Zelmerlöw, care a interpretat tot două cântece - ”Fire in the Rain” şi ”Heroes”.
Concursul Eurovision 2016 a fost difuzat live în numeroase ţări din afara Europei, precum China, Noua Zeelandă, Kazakhstan. De asemenea, competiţia din acest an a fost transmisă pentru prima dată, în direct, în Statele Unite ale Americii.
România ar fi trebuit să fie reprezentată la Eurovision 2016 de Ovidiu Anton, cu piesa ”Moment of Silence”.
European Broadcasting Union (EBU), organizatorul concursului Eurovision, a anunţat, pe 22 aprilie, că România nu mai are dreptul de a participa la Eurovision 2016, din cauza datoriilor neplătite de televiziunea publică (TVR).
Ca urmare a retragerii accesului la serviciile oferite de EBU membrilor săi, televiziunea română nu a mai avut acces la semnalul transmis de la Stockholm, şi, astfel, nu a putut să difuzeze Eurovision Song Contest 2016.
Televiziunea Română trebuie să plătească către EBU o datorie totală de 16 milioane de franci elveţieni.
Finala Eurovision Song Contest 2016 a putut fi urmărită în România în direct pe internet, pe canalul de YouTube al competiţiei muzicale şi pe site-ul eurovision.tv.
După transmisiunea în direct, toate spectacolele susţinute de cei 26 de finalişti au fost publicate pe canalul de YouTube, care are peste un milion de abonaţi şi a primit premiul YouTube Gold Play Button.
România ar fi trebuit să intre în concurs în cea de-a doua semifinală, pe 12 mai, alături de Albania, Bulgaria, Danemarca, Georgia, Slovenia, Norvegia, Ucraina, Belgia, Letonia, Belarus, Irlanda, Elveţia, Macedonia, Australia, Lituania, Polonia, Israel şi Serbia.
Până în prezent, cea mai bune performanţă a României la concursul Eurovision a fost locul al treilea, obţinut în anul 2005, de Luminiţa Anghel şi Sistem, la Kiev, şi în 2010, de Paula Seling şi Ovi, la Oslo.
În anul 2006, în competiţia muzicală desfăşurată la Atena, Mihai Trăistariu a obţinut locul al patrulea în clasament, iar melodia interpretată de el, ”Tornero”, compusă de Eduard Cîrcotă, este piesa românească cu cel mai mare punctaj obţinut în finala Eurovision - 172 de puncte.
În anul 2015, România a fost reprezentată la Eurovision de trupa Voltaj, cu melodia "De la capăt", şi a ocupat locul al 15-lea în finala care a avut loc la Viena, Austria.
Eurovision este o competiţie muzicală internaţională anuală, la care participă ţările ce deţin statutul de membru activ în cadrul European Broadcasting Union (EBU), cea mai importantă asociaţie a posturilor publice de televiziune din Europa. Concursul a fost transmis în fiecare an de la inaugurarea sa în 1956 şi este unul dintre cele mai longevive programe de televiziune din lume. Eurovision este, de asemenea, unul dintre cele mai vizionate evenimente non-sportive din lume, cu audienţe care depăşesc în fiecare an pragul de 100 de milioane de telespectatori. Printre artiştii ale căror cariere internaţionale au fost lansate în urma participării sau a victoriei la Eurovision se numără, printre alţii, Domenico Modugno (locul 3 în 1958), ABBA (locul 1 în 1974), Céline Dion (locul 1 în 1988) şi Julio Iglesias (locul 4 în 1970).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
