Actorii Victor Rebengiuc, Tora Vasilescu şi Ileana Popovici, producătorul Marin Karmitz, ambasadoarea Franţei la Bucureşti, Michèle Ramis, şi regizorul Corneliu Porumboiu i-au adus, sâmbătă seară, un omagiu creatorului de teatru şi film Lucian Pintilie.
Seara omagială Lucian Pintilie a avut loc la Cinema Muzeul Ţăranului, în cadrul festivalului Les Films de Cannes à Bucarest.
Găzduit de cineastul Cristian Mungiu, evenimentul a debutat cu proiecţia filmului documentar „Fără titlu”, realizat de Horia Lapteş pe platourile de filmare pentru „De ce trag clopotele, Mitică?”, în prima jumătate a anului 1980, precedată de un tribut adus de ambasadoarea Michèle Ramis, în numele Franţei, ţară în care Pintilie a trăit în exil timp de 15 ani.
„Din fericire, exilul lui Lucian Pintilie a fost între ţară care l-a primit cu braţele deschise şi i-a dat şansa să lucreze, Franţa - patria artiştilor”, a spus Cristian Mungiu.
Michèle Ramis a afirmat: „Pintilie a fost un cineast angajat, care a întruchipat cinematografia românească şi care a avut o carieră în Franţa. Toţi cei care l-au cunoscut îşi amintesc de încercările prin care a trecut. Fiind cenzurat, s-a refugiat în Franţa, unde a trăit în exil 15 ani. A fost primit cu braţele deschise şi talentul lui a fost recunoscut, a montat spectacole memorabile, şi avea o filozofie: «În România, umorul este coloana vertebrală. Graţie lui, putem relativiza şi depolitiza, să anulăm dimensiunea celor mai rele acte şi să acceptăm totul»”.
La eveniment au participat personalităţi din cinematografie şi teatru, colaboratori şi apropiaţi ai lui Lucian Pintilie, între care actorii Mariana Mihuţ, Dorina Lazăr, Dan Nuţu, Mircea Diaconu şi Vladimir Găitan, regizorul Stere Gulea şi Marie-France Ionesco, fiica lui Eugène Ionesco, colaboratoare şi prietenă a cineastului.
Horia Lapteş, regizor şi om de televiziune, a povestit cum, cu ajutorul bunicii lui, care îl cunoştea pe Lucian Pintilie, a ajuns să îl întâlnească pe cineast şi să citească scenariul filmului „De ce trag clopotele, Mitică?”, adaptare făcută după „D'ale Carnavalului” şi alte scrieri ale lui Caragiale.
„Existau mai multe variante ale lui. După ce l-am citit, am gândit că nu pot sta aşa, trebuie să fac un film”, şi-a amintit Lapteş. I-a propus lui Pintilie să facă un film despre cum va filma acest film, iar cineastul a acceptat.
Tudor Vornicu, alături de care lucra la TVR, şi-a dat acceptul ca Lapteş să facă acest proiect şi a fost singura persoană „oficială” care a ştiut. „După ce filmul lui Pintilie a fost interzis, m-a susţinut şi m-a sfătuit cum să îl ascund şi cum să tac”.
Lapteş a urmărit echipa filmului timp de jumătate de an, a surprins momentele în care Pintilie dădea indicaţii actorilor şi se consulta cu directorul de imagine. „De multe ori mă dădea afară (de pe platou), pentru că îl deranjam din diverse motive. După ce s-au încheiat filmările, filmul meu a umblat dintr-un dulap în altul şi tot timpul era nevoie să schimb titlul pe cutiile bobinelor. Schimbând mereu, el nu avea titlu. Abia în 1990, când am putut - cu ajutorul Televiziunii - să îl montez şi să îl mixez, i l-am arătat lui Lucian Pintilie”.
Împreună, ei au văzut filmul într-o sală de cinema. „Mi-a spus un lucru care m-a marcat: «Te rog să mă ierţi!». I-am zis: «De ce?». «Pentru că nu te-am lăsat să filmezi ori de câte ori voiai». Pentru mine, asta e mai important decât orice cronică”.
„Profund bulversat” după ce a văzut making-off-ul, actorul Victor Rebengiuc a spus: „Mi-a trezit nişte amintiri extraordinare. Ce rămâne?! Eu de el aveam nevoie în continuare. Mi-e dor, mi-e dor de el! El ştia să lucreze cu mine, ştia să mă forţeze. Toţi se plângeau: «Muncă grea». Aţi văzut acolo. Am muncit. Dar filmul, actoria înseamnă muncă. Munceam, ne străduiam, trebuia să scoatem din noi cât mai mult. El ne forţa să facem asta. Spre binele nostru. Pentru că sunt lucruri cu care ne putem mândri. Am realizat ceva în profesia asta. Muncind atâta vreme, ne putem mândri cu ce lăsăm în urma noastră. Ce lasă Pintilie în urma lui sunt nişte lucruri de nepreţuit”.
Actorul a adăugat: „Intram pe platou să lucrăm, în siguranţă. Eram în siguranţă, pentru că el ne guverna. Ştia cum să facă treaba asta. Când am făcut «Niki Ardelean», el ştia dinainte ce trebuie făcut şi cum trebuie făcut. Ce să spun?! A spus singur, l-aţi văzut. Puteţi să vă daţi seama de forţa lui, de magnitudinea lui”.
În încheiere, Rebengiuc a prezicat că, în finalul documentarului, „lipseşte un lucru care în film este extraordinar - se termină cu un îndemn: când trăsura cu toate personajele se îndepărtează, dispare în fum, se pierde în infinit, Pintilie îi spune lui Florin (Zamfirescu, n.r.) «Pumfi, nu le răspunde, lasă-i să moară proşti»”.
Ileana Popovici, actriţă în „Reconstituirea”, şi Tora Vasilescu, care a făcut parte din distribuţia „De ce trag clopotele, Mitică?”, şi-au amintit la rândul lor de Lucian Pintilie, căruia i-au mulţumit pentru oportunitatea oferită de a juca în filmele lui.
Producătorul Marin Karmitz, distribuitor în Franţa al filmului „Balanţa”, care a marcat revenirea lui Pintilie la cinematografie, dar şi la Cannes, în 1992, după exil, a declarat: „Vreau să povestesc un lucru care m-a impresionat când am văzut «Balanţa»: este un film legat de căderea comunismului, de soarta României, dar nu este unul despre trecut, ci mai degrabă despre devenire. Este un film tulburător despre o lume care urma să se nască, nu despre apocalipsa trecută, ci despre cea care venea. Este un mesaj actual, necesar şi tinerii au mare nevoie de un astfel de mesaj”.
Înainte de proiecţia filmului „De ce trag clopotele, Mitică?”, regizorul Corneliu Porumboiu, care a colaborat cu Pintilie încă din 2004, a spus: „Documentarul ar trebui văzut de toţi studenţii la regie. Din păcate, nu l-am văzut pe platou pe domnul Pintilie, dar când vorbeam despre scenariile mele, despre subiectele pe care voia să le facă, avea aceeaşi pasiune”.
„Am avut o relaţie de lungă durată. Mi-a citit toate scenariile, am discutat despre toate filmele mele. Regret că uneori nu l-am ascultat. Este un om esenţial în devenirea mea. Avea un umor extraordinar. După ce a văzut «Metabolism», mi-a spus: «Corneliu, dragă, cu filmul ăsta ajungi direct la cinematecă». Sau, la «Poliţist, adjectiv» mi-a spus: «Taie, te rog, 5 - 10 minute. Uite, sunt câteva sute de oameni care stau acolo, vor să intre în cinema, dar parcă nu îi laşi tu». Eu am tăiat. Am văzut filmul împreună şi am zis să îl las ca înainte”, a povestit Porumboiu.
Regizorul şi-a mai amintit: „L-am întrebat: «Aţi avut acei 15 ani în care nu aţi putut face cinema. Nu pot să nu mă gândesc la ce ar fi devenit cinematografia dumneavoastră dacă puteaţi lucra constant...». Şi mi-a spus: «Nu consider că am pierdut anii ăia, dragul meu», cum îmi spunea. «I-am trăit, m-am bucurat de viaţă»”.
Lucian Pintilie, născut în 1933, la Tarutino, în Basarabia, a fost cineast şi om de teatru care a inspirat generaţii de regizori - Corneliu Porumboiu, Cristi Puiu, Andrei Şerban - şi care a lucrat cu unii dintre cei mai emblematici actori, printre care Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, George Mihăiţă, Vladimir Găitan, Maia Morgenstern, Dorina Chiriac şi Kristin Scott Thomas.
„Reconstituirea” (1968) este considerat de criticii români cel mai bun film din istoria cinematografiei noastre. „O vară de neuitat” (1994) şi „Prea târziu” (1996) au fost selectate în competiţia oficială a Festivalului de la Cannes, iar „Terminus Paradis” i-a adus lui Lucian Pintilie marele premiu al juriului la Festivalul de Film de la Veneţia, în 1998.
Pintilie a murit, pe 16 mai 2018, la vârsta de 84 de ani.
Les Films de Cannes à Bucarest, ajuns la a noua ediţie, are loc până pe 28 octombrie. În cadrul festivalului este organizată o integrală Lucian Pintilie.
Retrospectiva va avea loc pe tot parcursul festivalului, la sala Union a Cinematecii Române, în prezenţa actorilor, prietenilor şi colaboratorilor realizatorul român care a marcat atât teatrul, cât şi filmul românesc în ultimii 50 de ani.
Vor fi proiectate: „Duminică la ora 6” (1965) – duminică, 21 octombrie, în prezenţa actorului principal, Dan Nuţu, care va face o introducere, „Salonul nr. 6” (1978) – luni, 22 octombrie, „Terminus Paradis” (1997) – marţi, 23 octombrie, în prezenţa actorilor Dorina Chiriac, Costel Caşcaval, Gheorghe Visu, Gabriel Spahiu, Emil Hoştină şi Doru Ana, care vor participa la o discuţie cu publicul, „Reconstituirea” (1968) – miercuri, 24 octombrie, când actriţa Ileana Popovici va fi prezentă la proiecţie, pentru o introducere, „Prea târziu” (1996) – joi, 25 octombrie, iar actorii Cecilia Barbora, Mircea Rusu şi Doru Ana vor fi prezenţi pentru o discuţie cu publicul la final, „O vară de neuitat” (1994) – vineri, 26 octombrie, când actorul Claudiu Bleonţ va fi prezent la final pentru o discuţie cu publicul, „Niki Ardelean, colonel în rezervă” (2003) – sâmbătă, 27 octombrie, iar Dorina Chiriac, Şerban Pavlu şi Andreea Bibiri vor face o introducere, „După-amiaza unui torţionar” (2001) şi „Tertium non datur” (2006) – duminică, 28 octombrie, când Ioana Ana Macaria, Coca Bloos şi Şerban Pavlu vor fi prezenţi pentru o discuţie cu publicul.
Pe 27 octombrie, va avea loc întâlnirea Les Films de Cannes à Bucarest cu Festivalul Naţional de Teatru, parteneri în programul „Omagiu Lucian Pintilie”. La Arcub Gabroveni, vor fi proiectate, de la ora 11.00, „Raţa sălbatică”, de Henrik Ibsen, spectacol realizat de Lucian Pintilie la Théâtre de la Ville, în 1981, apoi va fi prezentat volumul de memorii „Bricabrac”, iar de la ora 17.30, „Flautul fermecat”, de Wolfgang Amadeus Mozart, spectacol realizat pentru Festivalul d'Aix-en-Provence.
Accesul la proiecţiile din cadrul retrospectivei va fi liber, în limita locurilor disponibile.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
