Scurtmetrajele de animaţie pentru adulţi ce poartă semnătura unor apreciate cineaste spaniole formează ultima serie tematică de filme disponibile cu acces gratuit pe canalul de Vimeo al Institutul Cervantes.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Cineastele selecţionate alcătuiesc un grup interesant intergeneraţional din care fac parte artiste care fructifică generoasele posibilităţi oferite de tehnicile variate de animaţie şi convertesc instabilitatea ce tinde să caracterizeze această formă de expresie cinematografică într-o garanţie a libertăţii, se arată într-un comunicat remis News.ro.

Experimentul este un element-cheie în scurtmetrajele cuprinse în seria „Creadoras de animación para el siglo XXI”, un aspect pe care îl revendică artiste precum Isabel Herguera şi Begoña Vicario, asemenea creatoarelor de altă generaţie, aşa cum sunt Izibene Oñederra şi María Manero. Alături de Begoña Arostegui, María Trénor şi María Lorenzo, care completează selecţia, aceste cineaste valorifică multiplele posibilităţi tehnici pe care le oferă domeniul animaţiei.

Seria tematică, realizată în parteneriat cu MYC. Mujeres y Cine, îşi propune să pună în evidenţă creativitatea impresionantă din domeniul animaţiei, un teritoriu cu un numărul ridicat de producţii realizate de artiste, ce a marcat deja o direcţie unică.

La fel ca în cazul grupajelor de filme din lunile trecute, scurtmetrajele din această serie vor fi disponibile cu acces gratuit timp de 48 de ore, de la ora 21:00, în perioada 30 noiembrie - 21 decembrie 2021.

Program

30 noiembrie: „Amore d’inverno” (2015), de Isabel Herguera (Spania, Italia, 8 min.)
De la finalul deceniului al optulea, regizoarea Isabel Herguera descoperă noi lumi prin intermediul talentului său de a povesti şi prin stilul său grafic atât de expresiv. Filmul ei „La gallina ciega” (2005) a fost nominalizat la premiile Goya şi, de atunci, a devenit din ce în ce mai cunoscută cu următoarele sale scurtmetraje. Prin „Amore d’inverno”, explorează lumea sentimentelor şi a legăturii cu natura, uşor recognoscibilă în toate creaţiile sale: un cuplu se plimbă pe lângă un râu, în timp ce nişte vânători urmăresc un pui de cerb, iar nişte prieteni îşi amintesc de „dansatoarea din Clavesana”, metaforă a iubirii libere care se disipează în peisaj.

3 decembrie: „Jane, Tarzán nez zen horren guay/ Jane, Tarzán no era tan guay” (2016), de Begoña Vicario (Spania, 3 min.)
Filmul, creaţie colectivă semnată de 20 de tineri artişti basci, coordonaţi de Begoña Vicario, este o reinterpretare a faimoasei scene în care Tarzan şi Jane înoată împreună din filmul „Tarzan şi prietena sa” (Cedric Gibbons, 1934), în care culoarea, formele abstracte şi ritumurile marchează o schimbare de paradigmă. Este unul dintre primele proiecte ale Begoñei Vicario, în care deja exersează jocul cu formele şi expresia vizuală în care nu lipsesc notele politice şi sarcastice.

7 decembrie: „Lursaguak/ Escenas de vida”, (2019), de Izibene Oñederra (Spania, 12 min.)
O poveste întunecată despre rolul condiţiei umane - grotescă şi înfricoşătoare - semnată de îndrăzneaţa artistă bască Izibene Oñederra, care s-a făcut cunoscută în 2007, cu filmul „Hezurbeltzak, una fosa común”. De atunci, a abordat teme mai puţin comode pentru mentalităţile conformiste, iar astăzi este una dintre mai puternice creatoare de animaţie din Spania.

10 decembrie: „Patchwork” (2018) de María Manero (Spania, 8 min.)
Interesul eterogen pentru diferitele forme de expresie a artei grafice este o constantă în opera Maríei Manero, care apelează la animaţie ca la o formă esenţială de a-şi dezvolta ideile. În „Patchwork”, spune povestea mamei sale şi a curajului acesteia când a trebuit să treacă printr-o operaţie de transplant de ficat. Intenţia este de a sublinia recunoştinţa faţă de conexiunile dintre fiinţele umane, specia supravieţuind datorită folosirii şi reformulării cunoştinţelor şi resurselor sale.

14 decembrie: „Yo” (2020), de Begoña Arostegui (Spania, 13 min.)
Pornind de la o poveste a lui Arthur Schnitzler, Begoña Arostegui arată perplexitatea cu care ne confruntăm când traducem lumea în care trăim prin limbaj, imprimând rigoarea unui desen în care referinţele vizuale sunt îmbogăţite de o tuşă clară şi o cromatică sobră. Pentru protagonista acestui film, toate zilele se aseamănă între ele: aceeaşi rutină, aceeaşi monotonie. Totuşi, ceva atât de simplu precum un panou pe care scrie „Parc” va schimba totul.

17 decembrie: „¿Dónde estabas tú?” (2020), de María Trénor (Spania, 20 min.)
În 2003, creatoarea de animaţii María Trénor a devenit cunoscută la nivel internaţional cu „¿Con qué la lavaré?”, un scurtmetraj prin care dorea să facă vizibile realităţi mai puţin cunoscute. Cu „¿Dónde estabas tú?”, scoate în evidenţă posibilităţile de a realiza o reprezentare diferită cu privire la critica asupra violenţei de gen, o muncă documentată cu o serie de călătorii în Mozambic şi Filipine, unde a realizat interviurile ce au stat la baza celor trei poveşti din scurtmetraj.

21 decembrie: „Esfinge urbana” (2020), de María Lorenzo (Spania, 5 min.)
În „Esfinge urbana”, cea mai experimentală operă din filmografia prolifică a Maríei Lorenzo Hernández, spiritul aventuros este împins la extrem. Acest scurtmetraj reflectă prezenţa artei urbane în diferite cartiere din Valencia între 2018 şi 2019: piese de artă efemeră care prind viaţă, înlănţuindu-se ca fotogramele dintr-un film. 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.