Românii din Harghita sărbătoresc ia două zile la rând şi spun că în această zonă a fi patriot înseamnă ”nişte lucruri simple, între care a coase o ie”, care reprezintă cea mai frumoasă ”declaraţie de dragoste” pentru poporul căruia îi aparţin.
La Miercurea Ciuc, românii au sărbătorit Ziua Iei în straiele străbunilor - create cu răbdare şi migală, unele dintre ele unicat, păstrate zeci de ani în lăzile de zestre ale familiei şi scoase doar în zilele de sărbătoare ”pentru mândrit”.
Ştefan Teslovan se trage de pe Valea Mureşului Superior şi, spune el, s-a ”născut cu ia în casă”, cusută la lumina lămpii cu petrol, în iernile lungi şi aspre.
”Bunica din partea tatei purta port naţional din zona Săliştei Sibiului, iar moşul din partea mamei, după primul război mondial, în timpul cătăniei, pe sub tunica şi rubaşca de soldat purta costumul naţional”, povesteşte băbatul.
El îşi aminteşte că, pe când era copil, bunicul i-a povestit că ”în cazul unei conflagraţii” soldaţii căzuţi pe câmpul de luptă erau adesea ”recunoscuţi după cămaşa locului”.
”Mi-aduc aminte, când eram copil, în perioada anilor 65-68, de «Sfântul Ilie», în zona Topliţei era o nebunie generală, de la Târgu Mureş în sus şi de pe la Corbu, Tulgheş curgea pe toate văile lume îmbrăcată în costum naţional. Am mai cunoscut ceva în copilărie: primăvara când se pleca la plug, la capătul fiecărui pământ vedeai un ţăran îmbrăcat în costum naţional, făcând o mătanie şi o rugăciune”, a spus Ştefan Teslovan.
La Centrul Cultural ”Miron Cristea” din Miercurea Ciuc, zeci de persoane purtând straie populare au participat la încheierea unui proiect de promovare a iei româneşti şi a meşteşugurilor tradiţionale. Unele dintre cămăşile naţionale au fost cusute chiar de participantele la ”şezătorile” începute în aprilie.
”Eu nu am avut niciodată o ie şi m-am gândit să îi fac una fetiţei mele. Am venit la şezătoare şi am început să cos. A mea poate să mai aştepte, important este că am făcut-o pe cea pe care fetiţa mea o poartă astăzi”, a spus Adriana.
Alexandra Ţifrea, unul dintre organizatorii proiectului, intitulat ”Ia românească ne inspiră”, lansat de Asociaţia pentru Siguranţă Comunitară şi Antidrog (ASCA) Harghita, a spus că întâlnirile au fost organizate pe o reţea de socializare, ”fiind modalitatea cea mai facilă de a atrage cât mai multă lume doritoare să ducă mai departe tradiţia”.
De altfel, femeia are mai multe cămăşi tradiţionale moştenite de la bunicii învăţători din comuna Voşlăbeni, pe care le-a folosit drept model şi sursă de inspiraţie pentru participanţii la proiect.
”Ce m-a făcut să răspund chemării de pe Facebook a fost faptul că am dorit să mă reîntorc în copilărie. Şezătoarea la Miercurea Ciuc m-a făcut să-mi amintesc de bunica mea, cămaşa pe care o port a fost începută de ea şi continuată de mama şi are cam 130 de ani. Cea mai valoroasă ie pe care o am aparţine mamei mele, este cea pe care a purtat-o la nuntă, în 1959. În anii 60, tinerii se îmbrăcau în portul popular la nuntă, le era foarte drag”, a spus Ileana Mocrei.
Şi bărbaţii au purtat camăşi tradiţionale, unele cusute cu mărgele în culorile tricolorului românesc, încinse peste brâu cu şerpare late din piele, altele de o sobrietate elegantă şi rafinată, cu broderii negre pe alb.
”În această zonă, a fi patriot înseamnă, până la urmă, nişte lucruri simple, între care a coase o ie, care este un simbol al poporului din care ne tragem şi pe care spunem că îl iubim. Cred că mai frumoasă declaraţie de dragoste pentru poporul din care ne-am născut nu este decât să-i purtăm simbolurile şi însemnele care sunt foarte importante pentru o comunitate”, a spus Angela Bîrsan, reprezentanta Asociaţiei Comunitare Româneşti din Miercurea Ciuc.
Ia românească a fost purtată şi de consilierul Marius Ţepeluş, care s-a declarat ”de-a dreptul copleşit” să vadă ”atâtea cămăşi româneşti, atâtea ii frumoase”.
Tot la Miercurea Ciuc, la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior, a fost vernisată o expoziţie de ii şi una cu imagini realizate în cadrul proiectului ”Ia românească ne inspiră”.
”Ce poate fi mai frumos decât costumul popular, limba şi istoria? Întotdeauna mi-a plăcut să cânt, să port costumul popular şi e ruşinos pentru noi că străinii ne caută costumele populare, fac parade în toată lumea cu costumele noastre şi noi nu suntem în stare să le promovăm aici, în România, aceste nestemate şi tainice ii româneşti”, a afirmat Florin Filip, muzeograf la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea Ciuc.
În zona de nord a judeţului Harghita, dar şi în alte localităţi locuite de români, costumul tradiţional este purtat cu mândrie şi în zilele noastre, la marile sărbători religoase de peste an.
Ia este sărbătorită două zile de românii de Harghita, astfel că sâmbătă, la Topliţa, va avea loc o nouă expoziţie a cămăşilor populare tradiţionale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
