Cea mai bătrână balenă ucigaşă din lume, căreia cercetătorii îi spuneau cu afecţiune ”Granny” (”Bunicuţa”), a cărei vârstă a fost estimată la peste 100 de ani, nu a mai apărut în locurile sale obişnuite de hrănit pe timpul iernii şi cel mai probabil a murit, au anunţat oamenii de ştiinţă, citaţi de BBC.
Numele oficial al acestei balene ucigaşe celebre, a cărei vărstă a depăşit 100 de ani, era J2.
Ea a fost personajul central al unui documentar produs recent de BBC, ce a descris un studiu realizat de biologii marini asupra familiei din care făcea parte J2, cu obiectivul declarat de a descifra unul dintre misterele evoluţiei speciilor de pe Terra.
Studiul femelelor de balene ucigaşe - orca -, care trăiesc mult timp după trecerea anilor în care sunt fertile, au condus la dezvăluirea unor informaţii importante despre menopauză.
Misterul menopauzei
Doar trei specii de mamifere prezintă menopauză - balenele orca, balenele pilot cu înotătoare scurte şi oamenii. Nici chiar ”verişorii” apropiaţi ai omului, cimpanzeii, nu au menopauză. Fertilitatea lor scade odată cu vârsta şi, în sălbăticie, arareori trăiesc dincolo de vârsta la care pot avea pui.
Prin monitorizarea lui Granny şi a altor ”bunicuţe” ca ea, oamenii de ştiinţă au aflat informaţii preţioase despre rolul vital jucat de aceste balene în cadrul grupului familial din care fac parte. Ele conduc grupul în căutarea hranei, au grijă de puii altor femele şi chiar îi hrănesc pe unii dintre masculi.
Aceste femele-lider, trecute de vârsta reproducerii, îşi ajută familiile să supravieţuiască şi avantajul pe care ele pot să îl ofere reprezintă unul dintre elementele care determină o specie să evolueze în direcţia stopării reproductive pentru unii dintre membrii grupului.
Studiul dedicat acestor balene continuă, însă Granny, o legendă a populaţiei de balene ucigaşe de pe întreaga planetă, nu va mai face parte din această cercetare.
Profesorul Darren Croft de la Universitatea Exeter din Marea Britanie, coordonatorul acestui studiu dedicat biolologiei evoluţioniste, a declarat: ”Era inevitabil ca această zi să vină în cele din urmă, este o veste foarte tristă şi reprezintă încă o lovitură pe care o primeşte populaţia de orci”.
Acelaşi profesor a spus că Granny, în ultimii ani de viaţă, ”şi-a ajutat familia să supravieţuiască, împărtăşind rudelor sale cunoştinţele pe care le avea în legătură cu locurile şi momentele în care puteau să găsească hrană”.
Recensământul orcilor
Balenele ucigaşe dintr-o regiune cunoscută sub numele de Marea Salish - în apropiere de Vancouver şi Seattle - au fost subiectul unui studiu de patru decenii, condus de profesorul Ken Balcomb de la Center for Whale Research (CWR).
Profesorul Balcomb şi-a început cercetarea după o perioadă - între 1965 şi 1975 - în care balenele ucigaşe erau capturate din Marea Salish pentru a popula parcurile de distracţii marine. Obiceiurile predictibile ale acestor balene le-au făcut să devină o ţintă ideală pentru capturare.
Monitorizând şi catalogând balenele ucigaşe din 1976, atunci când Granny a fost fotografiată pentru prima dată, profesorul Balcomb a demonstrat lipsa de sustenabilitate a vânătorii de orci. Alături de ceilalţi cercetători de la CWR, profesorul american a reuşit ca aceste balene să fie incluse pe lista de animale protejate, deoarece fac parte din rândul speciilor ameninţate cu dispariţia.
Pe site-ul oficial al CWR, care a anunţat decesul lui Granny, profesorul Balcomb a dezvăluit că a văzut-o pentru ultima dată pe celebra balenă pe data de 12 octombrie 2016, în timp ce înota spre nord, la mare distanţă în faţa membrilor familiei sale.
”Poate că alţi observatori dedicaţi balenelor au văzut-o de atunci, dar, până la sfârşitul anului 2016 a fost declarată oficial dispărută din populaţia de balene ucigaşe Southern Resident, iar acum, cu regret, vă anunţăm că noi o considerăm decedată”.
Balene înfometate
Populaţia de balene ucigaşe Southern Residents a fost estimată pe 31 decembrie 2016 la doar 78 de animale.
Numărul exemplarelor de somon, cu care balenele ucigaşe se hrănesc, a scăzut dramatic în acea regiune. Cercetătorii se întreabă deja dacă aceste mamifere marine mai au cu adevărat un viitor pe Terra, în condiţiile în care anumite vieţuitoare din lanţul trofic al acestora vor dispărea în totalitate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
