Ioan Gyuri Pascu, actor, cântăreţ, instrumentist şi fost membru al grupului de satiră Divertis, a fost considerat un veritabil ”copil teribil” al divertismentului românesc, fiind un artist polivalent, care, prin muzica şi interpretările sale actoriceşti, a criticat - apelând mereu la o ironie inteligentă - disfuncţionalităţile social-politice şi lacunele educaţional-culturale ale societăţii din România.
S-a născut pe 31 august 1961 în localitatea Agnita într-o familie mixtă, româno-maghiară, şi era, potrivit biografiei de pe site-ul lui oficial, ”un copil mic, plăpând, extrem de slab, dar şi extrem de vioi”. În timpul şcolii generale, a fost membru în corul acesteia şi a început să studieze pianul în clasa a III-a. Tatăl lui i-a cumpărat prima chitară, în clasa a V-a.
În copilărie, avea o voce de soprană, amuzându-şi prietenii cu imitarea unor cântăreţi de muzică pop care erau celebri în epocă. În spatele blocurilor, în timpul liber, organiza cu prietenii o versiune proprie a concursului ”Steaua fără nume”.
Deşi cocheta cu handbalul, a decis să renunţe la acest sport în 1976 şi a începu să studieze chitara, intensiv, după un manual publicat de Maria Boeru.
A debutat ca actor amator în 1977, într-o piesă şcolară care a avut loc la Casa de Cultură Agnita. Pascu a asistat în acea perioadă şi la concertele Cenaclului Flacăra, inspirate din muzica folk-rock americană, tolerată sub regimul comunist. S-a familiarizat cu muzica din Occident, ascultând piesele artistei Olivia Newton-John şi ale formaţiei Queen, participând activ la brigada culturală a Uniunii Tineretului Comunist (UTC), unde a scris şi interpretat primele cântece de folk-rock.
A început o activitate artistică foarte bogată. A scris texte de brigadă, a scris o piesă de teatru despre Avram Iancu, cânta, dansa şi începuse să devină ceea ce cheamă un ”showman”.
În mai 1978 a luat parte la sărbătorirea Zilei Muncii în Mediaş, unde s-a împrietenit cu fraţii Septimiu şi Horia Moldovan, care cântau în aceeaşi trupă cu Elena Cârstea. Conform site-ului oficial al lui Gyuri Pascu, noua formaţie a cântat mai multe piese celebre de muzică rock, printre care ”Child in Time” a trupei Deep Purple şi ”July Morning” interpretată de Uriah Heep. Între 1978 şi 1980 a cântat alături de formaţia fraţilor Moldovan, Trandafirii Negri, la nunţi şi alte festivităţi. Cu banii câştigaţi şi-a cumpărat prima chitară acustică, direct de la fabrica din Reghin, şi a învăţat să cânte la tobe. În 1979 a compus unul din prime cântece lansate public, intitulat ”Melancolie”.
În 1980, Pascu a dat examenul de admitere la Facultatea de teatru Szentgyörgyi István din Târgu Mureş, însă nu a fost admis. A lucrat la o întreprindere de stat ca strungar, iar în 1980 a fost înrolat pentru câteva luni în Forţele Terestre Române, unde a întâlnit mai mulţi muzicieni care făceau armata. Împreună au fondat formaţia Fundal, cu Pascu solist şi toboşar. Formaţia a participat la festivalul Cântarea României.
În 1982 şi-a terminat stagiul militar, iar formaţia Fundal s-a întors la Mediaş, unde Pascu a fost descoperit de postul românesc de radio Radio Vacanţa. A fost invitat să participe la concertele dedicate tinerilor şi difuzate pe acel post, întâlnindu-se în timpul acestora cu Teo Peter, basistul formaţiei Compact, şi prezentatorul radio Andrei Partoş. În timpul anului 1982, Pascu a cântat în cadrul Cenaclului Flacăra şi la concertele Scînteiii Tineretului.
A declarat mai târziu că s-a inspirat de la cântăreţii de muzică rock Cristi Minculescu, Liviu Tudan, Adrian Ordean şi Vladi Cnejevici.
În anii 1980, Pascu a făcut cunoştinţă cu muzica reggae şi a fost influenţat de aceasta, cu stilul respectiv intrând în contact prima dată prin intermediul cântecelor formaţiei The Police şi prin sesiunile de reggae fusion. A devenit astfel un fan al muzicii reggae interpretată de studenţii africani din universităţile româneşti. După douăzeci de ani, Pascu declara: ”Între anii 1980 şi 1985, eram înnebunit după Bob Marley.”
În 1984, Ioan Gyuri Pascu s-a mutat la Cluj-Napoca, şi a fost admis la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, unde a studiat româna şi spaniola. La puţin timp după admitere s-a alăturat trupei de teatru a universităţii, Ars Amatoria şi Fiii, condusă de criticul literar Ion Vartic. În această perioadă a luat parte la piese de comedie la radio şi teatru de parodie şi la cercul literar al lui Vartic, Echinox.
În 1986, în timp ce Ars Amatoria era în turneu prin Bucureşti cu o adaptare a uneia din piesele lui Ion Luca Caragiale, Pascu s-a întâlnit şi s-a împrietenit cu membrii grupului studenţesc de comedie Divertis, care dădea reprezentaţii de satiră politică subtilă împotriva regimului comunist impus de Nicolae Ceauşescu.
În februarie 1987, a apărut pentru prima dată alături de membrii grupului Divertis, într-un spectacol susţinut la Izvorul Mureşului.
După căderea comunismului, Pascu şi-a diversificat domeniile de activitate. După ce a susţinut în februarie 1990 un recital muzical solo şi-a reînnoit contractul cu Divertis, alături de care a mers în turneu în toată ţara. La sfârşitul acelui an, Divertis apărea pentru prima dată la televizor pe canalele Televiziunii Române, într-un show care a bulversat stilul de până atunci al emisiunilor de satiră şi umor.
În 1992, cu ajutorul lui Mircea Rusu, Pascu a lansat un extended play, ”Ar putea fi”. A fondat Tempo Music, în colaborare cu prietena sa Daniela Marin, susţinând că aceasta a fost prima casă de discuri independentă din România. A fondat apoi o nouă formaţie, The Blue Workers.
Pe 15 august 1993 s-a căsătorit cu Daniel Marin, dar, în loc să plece în luna de miere, a jucat în filmul ”O vară de neuitat”, regizat de Lucian Pintilie.
În timpul anilor '90, Divertis a ţinut mai multe spectacole prin ţară, în care grupul urmărea serialul ”Twin Peaks”. Colegul Iurie Darie a interpretat mai multe piese la vioară, pentru a-l acompania la unul din spectacole. Conform unei declaraţii date în ziarul Gardianul, activitatea din Divertis l-a transformat pe Gyuri Pascu în ”una dintre cele mai populare figuri ale umorului autohton”.
În 1993, Pascu a lansat primul album de succes, ”Mixed Grill”, şi piesa ”Ţara arde şi babele se piaptănă”, făcând referire la un proverb românesc. Un sondaj creat de ziarul Evenimentul Zilei a nominalizat piesa ca fiind cea mai bună a anului 1993, iar postul Radio Contact i-a acordat titlul de „compozitorul anului”.
A continuat să creeze muzică în calitate de artist solo, lansînd alte albume de succes, precum ”Maşina cu jazzolină” şi ”Caseta pentru minte, inimă şi gură”, continuând în acelaşi timp colaborarea cu grupul Divertis, alături de care a lansat numeroase casete audio şi video.
A susţinut un recital la Festivalul Cerbul de Aur de la Braşov, în 1995, şi a cântat în deschiderea show-urilor susţinute în România de nume mari ale muzicii internaţionale, precum Scorpions şi Jethro Tull.
În 1997 apare primul disc mai puţin comercial, ”Gânduri nevinovate”, şi la o zi după lansare, pe 28 februarie, s-a născut fiica lui, Ana Iarina.
În perioada 1998-2000 a renunţat la proiectele muzicale proprii şi s-a dedicat, alături de soţia sa Daniela, lansării unor tineri talentaţi - Vama Veche, La Strada, Domnişoara Pogany fiind doar câteva dintre trupele ale căror destine sunt legate de soţii Pascu şi casa lor de discuri, Tempo Music.
În 2000, Pascu a lucrat împreună cu producătorul şi regizorul de film Cristian Mungiu, compunând coloana sonoră a filmului de scurtmetraj ”Zapping” şi apărând împreună cu Mircea Diaconu în filmul ”Corul pompierilor”. A mai colaborat cu Cristian Mungiu şi la filmul ”Occident”, care avea în coloana sonoră muzică din repertoriul lui Pascu, el jucând în rolul ”Gică”, opusul lui Alexandru Papadopol („Luci”).
Pentru a marca 20 de ani de muzică, Pascu a susţinut concerte în mai multe cluburi de provincie. A continuat să susţină concerte (la deschiderea concertului cântăreţului italian Albano Carrisi în Arad), şi începând cu anul 2003, a găzduit talk show-ul ”Taverna”, pe TVR 1. Alături de Divertis, Pascu a devenit co-prezentator al unei emisiuni de pamflet de pe Antena 1, patru dintre episoade fiind filmate în Statele Unite şi Canada. În cadrul emisiunii, a jucat într-un scheci intitulat ”Felix şi Otilea”, alături de cântăreaţa de muzică pop Monica Anghel, Jojo, Cătălin Mireuţă şi Daniel Buzdugan.
A colaborat la dublarea emisiunii ”Animat Planet”, un desen animat satiric făcut de Divertis pentru Antena 1. Pentru aceste contribuţii, Pascu a fost desemnat într-un sondaj susţinut de TVR 1 „cel mai bun comediant al anului 2003”.
Într-un interviu din 2007, reflectând la impactul serialului, Pascu a spus: ”Nu sunt un foarte mare amator al umorului politic. Îmi place umorul aşa, din piatră-seacă, pur şi simplu, îmi plac glumele făcute, să fie glume, să fie umor frumos. Dacă se mai nimereşte să fie politică este din cauza că asta trebuie să facem noi în serial”
A mai lansat două albume solo, ”O stea” şi ”Jocul de-a joaca”, ambele în 2004. În iulie 2005, a fost invitat să cânte imnul naţional al Braziliei la un meci amical dintre echipa naţională de fotbal a Braziliei şi cea a României.
Pascu s-a despărţit pentru prima dată de Divertis în 2007. La acea vreme, a susţinut că nu mai putea face faţă ritmului susţinut de trupă.
În 2012, Pascu a menţionat că ruptura era definitivă, neagreând umorul politic impus de Toni Grecu. După plecarea sa de la Divertis, un conflict dintre Grecu şi ceilalţi actori de la Divertis a dus la despărţirea formaţiei în două trupe de umor.
A jucat apoi în numeroase spectacole de teatru.
La vârsta de patruzeci de ani, Pascu a început să publice cărţi care tratează teme spirituale, specializându-se în eseuri despre misticism.
La sfârşitul anului 2010, Pascu a suferit un accident vascular cerebral şi s-a recuperat la Spitalul Universitar din Bucureşti. Presa românească a speculat că atacul vascular cerebral s-a datorat stresului care a urmat divorţului, deşi Pascu a menţionat că acesta a fost unul amiabil.
Pascu s-a întors la ”Land of Jokes”, seria de comedie produsă de o jumătate a distribuţiei de la Divertis, pentru Pro TV, unde a jucat rolul lui Nemuriciul (inspirat din ”Highlander: The Series”). Întoarcerea sa a amplificat conflictul cu Toni Grecu, care producea o satiră politică pentru acelaşi post TV. În iunie 2011, Pascu şi restul echipei de la ”Land of Jokes” au anunţat despărţirea definitivă de Divertis, ajungând la finalul contractului cu Pro TV.
Într-un interviu dat în Adevărul, actorii din ”Land of Jokes” au afirmat că îşi caută de lucru; Pascu a criticat Pro TV-ul pentru producerea unui show de talente. A continuat să critice emisiunea ”Românii au talent”, chiar dacă fiica sa Iarina a făcut parte dintr-un ansamblu de muzică gospel care a participat la concurs.
Noua trupă de comedie şi-a luat numele Distractis, brandul ”Land of Jokes” rămănând în proprietatea Pro TV-ului, iar în august 2011 a semnat cu TVR 1.
A continuat să susţină concerte, inclusiv în iulie 2013, când a participat alături de Mircea Baniciu şi Vasile Şeicaru la festivalul de muzică folk Gărâna.
Pe 25 februarie 2016 a susţinut spectacolul ”Repetiţie în Casa Inimii”, cu versuri din volumul ”Purtătorul de cuvinte” şi cu muzica compusă de Gyuri Pascu. În martie 2016 a lansat şi ”Imnul refugiaţilor”, care parodiază situaţia refugiaţilor sirieni. În aprilie 2016 a jucat în spectacolul ”Revelion cu Dumnezeu”.
Pe 17 septembrie, Ioan Gyuri Pascu a susţinut ultimul concert alături de trupa sa The Blue Workers, la Berăria H din Bucureşti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
