Reforma planurilor-cadru pentru liceu, anunţată oficial ca validată în cadrul Comisiei de Dialog Social, generează reacţii mixte din partea celor mai implicaţi actori în procesul educaţional. Profesorii cer sprijin concret, părinţii mai multă deschidere din partea şcolilor, iar elevii – mai multă relevanţă în conţinutul învăţării.
În emisiunea „Viitor pentru România”, difuzată la Prima News, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, sindicatelor şi societăţii civile au discutat despre provocările implementării noilor planuri-cadru. Deşi există un aparent consens asupra necesităţii schimbării, participanţii au punctat neîncrederea profundă generată de zeci de ani de reforme eşuate.
„Termenul de reformă naşte respingere pentru că în 35 de ani nu am dus nicio reformă la capăt”, a declarat Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”. Acesta a punctat faptul că profesorii au fost frecvent desconsideraţi.
„Am fost transformaţi într-o categorie ultra-birocratizată. Suntem presaţi din toate direcţiile: de părinţi, de elevi, de inspectorate, de autorităţi locale. Se uită prea des că în spatele unei catedre e un om. Şi omul acela, profesorul, are nevoie de încredere, nu de umilinţă”, a adăugat Marius Nistor.
Nistor a atras atenţia că reformele educaţionale au fost adesea impuse de sus în jos, fără o consultare reală cu dascălii:
„E uşor să spui că profesorii sunt conservatori. Dar cine i-a întrebat ce au nevoie? Cine i-a sprijinit cu formări relevante, cu manuale bune, cu autonomie reală în şcoală? Reforma nu se face cu lozinci, ci cu oameni motivaţi şi respectaţi”.
”Ziduri” între părinţi şi profesori
Părinţii, la rândul lor, solicită o implicare autentică în viaţa şcolii. Iuliana Constantinescu, reprezentant al părinţilor şi jurist, a subliniat că „tot mai mulţi părinţi se lovesc de ziduri în încercarea de a colabora cu profesorii”, dar şi că implicarea reală „se face pentru binele colectiv, nu doar pentru propriul copil”.
Elevii reclamă lipsa de conectare între conţinutul şcolar şi realitatea actuală. Teodor Nedelcu, reprezentant al elevilor, a vorbit despre dezinteresul tinerilor faţă de planurile-cadru, „pentru că nu le oferă o imagine clară despre cum îi va pregăti şcoala pentru viaţă şi carieră”.
Ministerul Educaţiei anunţase recent că efectele reformei se vor simţi în următorii patru-cinci ani, însă sindicatele avertizează că perioada actuală de austeritate riscă să blocheze orice progres real. În paralel, profesorii atrag atenţia că fără o motivare reală, o formare continuă eficientă şi autonomie decizională, schimbările riscă să rămână doar pe hârtie.
„Nu putem cere schimbare fără să oferim protecţie şi încredere. Reforma trebuie dusă în clasă, nu doar în comunicate oficiale”, a concluzionat Bogdan Cristescu, director în cadrul Centrului Naţional de Evaluare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
