Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) reprezintă un forum global de ţări cu economii de piaţă, angajate să promoveze democraţia şi o guvernare bună, oferind analize şi date comparative esenţiale pentru dezvoltare. În acest context, un document crucial pentru România, raportul OCDE privind educaţia, a fost în centrul discuţiilor recente. Bogdan Cristescu, consilier onorific la Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi director la Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare (CNCE), a analizat la PrimaNews, alături de raportul asumat de Ministrul Educaţiei şi Cercetării, aceste documente fundamentale. El a subliniat modul în care aceste rapoarte, ce oferă, în sfârşit, cifre clare, sunt esenţiale pentru a ghida procesul de reformă şi îmbunătăţire a sistemului educaţional românesc.
Realitatea cifrelor
Aşa cum a punctat profesorul Dr. Dragoş Iliescu, director la Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare (CNCE), "cifrele nu ne plac de obicei în educaţie, fiindcă ne dau veşti proaste". România se confruntă cu o problemă veche: deşi nu se compară cu ţări cu sisteme educaţionale mult mai slabe, poziţia sa în Europa şi în cadrul OCDE este una dezavantajoasă. Testele comparative internaţionale, precum PISA – care evaluează elevi de 15 ani din zeci de state o dată la trei ani – demonstrează de ani buni că România ocupă o "poziţie codaşă".
Această situaţie necesită o abordare directă. Teama de schimbare şi reformă este amplificată de eşecurile "iraţionale" ale reformelor din ultimii 30 de an, a adăugat prof. Dr. Dragoş Iliescu. Pentru a progresa, România trebuie să accepte aceste realităţi, chiar dacă sunt inconfortabile, menţionează acesta.
Un efort naţional pentru schimbare
Profesorul Bogdan Cristescu, consilier onorific la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a confirmat că aderarea României la OCDE este un demers instituţional, un "efort de 2 ani" coordonat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare strânsă cu Ministerul Afacerilor Externe şi cu implicarea a trei miniştri pe partea de educaţie superioară. Acest proces, descris ca fiind un "proiect naţional," a început oficial în decembrie 2022 cu o cerere formală şi un memorandum către OCDE.
Cristescu a subliniat importanţa colaborării interministeriale, menţionând că avizul formal a fost obţinut, iar România a depăşit deja jumătate din cele 26 de capitole necesare pentru aderare, ţinta fiind ianuarie 2026. Aceste rapoarte OCDE oferă date comparative esenţiale, fiind o "concatenare a datelor din Eurostat şi de la Institutele Naţionale de Statistică," contribuind la creşterea capacităţii instituţionale, afirmă acesta.
Speranţă şi direcţii de acţiune
Deşi România se confruntă cu o educaţie puternic polarizată, care duce la pierderi semnificative, rapoartele subliniază imperativul unei educaţii de calitate, incluzive pentru toţi. Convergenţa datelor din diverse studii internaţionale, precum cele ale OCDE şi UE, alături de raportul Ministrului Daniel David, indică o direcţie clară. Astfel, aşa cum a subliniat profesorul Dr. Dragoş Iliescu la PrimaNews, România trebuie să accepte necesitatea schimbării profunde.
E crucial să înţelegem că sistemul educaţional actual nu mai corespunde nevoilor unei societăţi moderne, iar adoptarea unor paşi raţionali şi asumaţi este singura cale pentru a rezolva problemele identificate. Această asumare este primul pas către o transformare reală, bazată pe date şi pe o viziune strategică pe termen lung, afirmă acesta.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
