Preşedinţii Curţilor de Apel din România au condamnat, într-un comunicat de presă comun, ”atacurile repetate, nefondate, injurioase şi distructive purtate în mod susţinut la adresa judecătorilor” şi arată că pensiile de serviciu ale judecătorilor ”nu sunt o invenţie românească”. Ei spun că ”reforma privind pensiile de servciu ale magistraţilor a fost deja finalizată”.
”Preşedinţii curţilor de apel condamnă atacurile repetate, nefondate, injurioase şi distructive purtate în mod susţinut la adresa judecătorilor, cu scopul vădit de a afecta forţa puterii judecătoreşti în raporturile sale cu celelalte două puteri, în special cu cea executivă, sub pretextul „reformei” pensiilor de serviciu, efectul fiind decredibilizarea puterii judecătoreşti, cu consecinţe directe asupra dreptului la o justiţie echitabilă a cetăţenilor. Dezbaterile recente au fost marcate de discursuri agresive, generalizări nedrepte şi etichetări care urmăresc să alimenteze o atitudine ostilă faţă de sistemul judiciar. Se ignoră voit faptul că statutul judecătorului are la bază standarde internaţionale, nu naţionale, generate de natura specifică a funcţiei, nivelul de responsabilitate, incompatibilităţile legale şi interdicţiile profesionale, precum şi de necesitatea asigurării independenţei sale în raport de celelalte puteri ale statului”, se arată în comunicatul transmis de preşedinţii Curţilor de Apel din România.
Magistraţii spun că scopul acestei campanii este vădit şi scopul este ”timorarea judecătorilor”, precum şi ”distrugerea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie”.
”Este vădit că scopul real al acestei campanii, pornită şi continuată susţinut şi agresiv în ultimele luni nu are, în realitate, drept scop principal reformarea pensiilor de serviciu, pentru a răspunde cerinţelor Comisiei Europene, ci timorarea judecătorilor şi distrugerea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie, exact în momentul în care măsurile de austeritate preconizate de Guvern vor afecta milioane de cetăţeni”, se mai arată în comunicat.
Preşedinţii Curţilor de Apel mai spun că în perioadele de criză economică numărul litigiilor între cetăţeni şi stat creşte.
”În mod absolut previzibil, în perioadele de criză economică şi austeritate, numărul litigiilor purtate între cetăţeni şi stat creşte exploziv. Aşa s-a întâmplat, de exemplu, după 2009, când litigiile generate de criza economică au fost de ordinul sutelor de mii. Aceste valuri imense de litigii au fost şi vor fi gestionate de judecatorii aflaţi în activitate, ce trebuie să aibă independenţa reală şi resursele necesare pentru a le soluţiona corect şi în termen rezonabil. O justiţie slabită, cu resurse umane insuficiente şi descurajate, atacată sistematic, de multe ori prin termeni pur si simplu abjecţi, folosiţi inclusiv de către oameni politici, într-o campanie bazată pe manipulare, minciună şi ostilizarea populaţie nu profită cetăţeanului, ce devine la rândul lui slab în raporturile sale cu statul. Mai mult, statul însuşi devine slab şi vulnerabil atunci când puterea judecătorească este sistematic atacată”, transmit magistraţii.
De asemenea, semnatarii comunicatului de presă spun că este datoria lor să demaşte tendinţa clasei politice de a limita accesul cetăţenilor la justiţie.
”Tendinţa clasei politice de a limita, pe diverse căi, accesul cetăţenilor la justiţie este evidentă şi este datoria noastră, ca judecători, să o demascăm ca atare. În pandemie, au existat două decizii ale Curţii Constituţionale prin care se cerea legiuitorului să modifice legea pentru a permite cetăţenilor să aibă acces la justiţie, fapt ignorat cu desăvârşire de acesta. Accesul cetăţenilor la justiţie pentru apărarea drepturilor lor salariale a fost apoi sever limitat prin adoptarea OUG 62/2024, ce a avut ca efect blocarea cursului proceselor în faţa instanţelor de fond şi sufocarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin sute de cereri de pronunţare a hotărârilor preliminare în astfel de cauze. În momente dificile, când drepturile cetăţenilor pot fi afectate de măsurile statului, revine puterii judecătoreşti sarcina de a restabili legalitatea. Acest lucru poate fi făcut de judecători ce nu sunt dependenţi de Guvern şi nu sunt ţintele unei campanii de ură promovate împotriva acestora”, se precizează în document.
Reforma pensiilor de serviciu este doar un pretext, mai acuză semnatarii. Potrivit acestora, reforma a fost deja finalizată.
”Dovada faptului că reforma pensiilor de serviciu este doar un pretext rezultă din chiar motivele invocate de Guvern, şi anume faptul că, fără aceste modificări, România ar pierde 213 milione de Euro, fonduri europene. Această afirmaţie este însă falsă! Supendarea fondurilor a fost consecinţa pronunţării deciziei CCR 724/2024 prin care a fost anulată supraimpozitarea tuturor pensiilor de serviciu – nu doar a judecătorilor – fiind, deci, necesară modificarea legii atât în acord cu decizia Curţii Constituţionale, cât şi cu cerinţele Comisiei în ceea ce priveşte cuantumul pensiilor în plată. Mai mult, în scrisoarea trimisă Guvernului de către Comisia Europenă se cere respectarea garanţiilor constituţionale privind pensia de serviciu a magistraţilor. Subliniem faptul că reforma privind pensiile de servciu ale magistraţilor a fost deja finalizată, vârsta de pensionare urmând a creşte etapizat până la 60 de ani, iar cuantumul pensiei a fost limitat la cel al indemnizaţiei. Acestă lege a fost adoptată după consultări cu Comisia Europenă, a fost validată prin Decizia nr. 467/2023 a Curţii Constituţionale şi corespunde standardelor europene obligatorii şi pentru statul român”, se arată în comunicat.
Preşedinţii Curţilor de Apel spun că pensiile de serviciu nu sunt o invenţie românească.
”Pensiile de serviciu ale judecătorilor nu sunt o invenţie românescă, ci derivă dintr-un statut ale cărui coordonate sunt unanim recunoscute la nivel european. Reamintim că, prin decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din cauza C-762/23, obligatorie pentru toate statele membre al Uniunii Europene, se stabileşte că pensia de serviciu a judecătorilor trebuie să fie cât mai apropiată de salariul în plată, pentru a asigura independenţa justiţiei sub componenta sa financiară. Publicarea, aşadar, a unui proiect de lege direct de către Guvernul României, ce încalcă jurisprudenţa recentă a Curţii Constituţionale, fără nici un fel de consultări prealabile, însoţită de o campanie de presă de o agresivitate fără precedent îndreptată direct împotriva magistraţilor, are ca efect direct slabirea puterii judecătoreşti în raporturile sale cu celelalte puteri şi dezechilibrarea gravă a raporturilor dintre acestea”, spun magistraţii.
Semnatarii comunicatului fac referire şi la ”dubla măsură adoptată de Guvern” în abordarea temei privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.
”Subliniem, în acelaşi sens, şi dubla măsură adoptată de către Guvern în modalitatea de comunicare publică şi abordare a chestiunii pensiilor de serviciu. Dacă pentru magistraţi aceasta s-a bazat pe manipulare susţinută de un veritabil discurs public al urii, în cazul pensiilor de serviciu al militarilor – ce includ nu doar armata, ci şi jandarmeria şi serviciile de informaţii – ministrul de resort a subliniat că orice modificare trebuie făcută “cu foarte, foarte multă consultare şi cu foarte multă transparenţă. Nu în ultimul rând, remarcăm faptul că reacţiile instituţionale prompte ale Consiliul Superior al Magistraturii, prin care sunt demontate informaţiile false din mediul public, sunt fie ignorate, fie preluate şi prezentate trunchiat, fapt ce demonstrază, o dată în plus, că scopul acestei campanii nu este acela al unei consultări loiale între puterile statului, ci slăbirea şi subordonarea justiţiei. Într-un moment în care statul de drept are nevoie de consolidare şi de încredere publică, retorica de tip conflictual şi decredibilizarea sistematică a justiţiei nu fac decât să slăbească instituţiile, afectând grav încrederea cetăţenilor în actul de justiţie”, se arată în comunicat.
În final, ”preşedinţii Curţilor de Apel solicită tuturor actorilor implicaţi să înceteze campania de subminare a independenţei justiţiei şi de demonizare a judecătorilor, care îşi exercită misiunea în condiţii de muncă adesea excesive, cu resurse insuficiente şi presiuni constante, dar cu loialitate faţă de lege şi Constituţie”.
Comunicatul este asumat de:
Curtea de Apel Alba Iulia – Preşedinte, Judecător Petraşcu Oana Maria
Curtea de Apel Bacău – Preşedinte, Judecător Pătraşc-Bălan Ionela-Diana
Curtea de Apel Braşov – Preşedinte, Judecător Niculeasa Daniela
Curtea de Apel Bucureşti – Preşedinte, Judecător Arsenie Liana Nicoleta
Curtea de Apel Cluj – Preşedinte, Judecător Gîrbovan Dana Cristina
Curtea de Apel Constanţa – Preşedinte, Judecător Jurubiţă Alina Gabriela
Curtea de Apel Craiova – Preşedinte, Judecător Berceanu Manuela Cristina
Curtea de Apel Galaţi – Preşedinte, Judecător Benescu Doru
Curtea de Apel Iaşi – Preşedinte, Judecător Cheptene - Micu Diana - Mihaela
Curtea de Apel Oradea – Preşedinte, Judecător Roman Floria
Curtea de Apel Piteşti – Preşedinte, Judecător Trandafir Emilia - Raluca
Curtea de Apel Ploieşti – Preşedinte, Judecător Frăţilescu Paul Muhail
Curtea de Apel Suceava – Preşedinte, Judecător Ilieş Titiana
Curtea de Apel Târgu Mureş – Preşedinte, Judecător Lucacu Ioana - Delia
Curtea de Apel Timişoara – Preşedinte, Judecător Dica Maria - Cristina
Curtea Militară de Apel Bucureşti – Preşedinte, Judecător Bădiţa Petre - Valentin
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
