Daniel Ştefan este elev în clasa a IX a la Liceul Teoretic “Alexandru Ghica” şi un exemplu de performanţă autentică. Fără meditaţii, dar cu o organizare riguroasă, multă disciplină şi un entuziasm molipsitor, Daniel a reuşit să obţină premii importante la competiţii naţionale şi internaţionale de Matematică, Robotică şi Literatură. La Evaluarea Naţională din 2024, Daniel a avut a doua notă pe judeţ. Discret, dar hotărât, muncitor şi plin de empatie, Dani este genul de elev care nu doar obţine rezultate excelente, ci şi caută mereu să le transforme în ceva mai mare decât el: inspiraţie pentru alţii.
Încă de la finalul clasei a V-a, când era elev la Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Alexandria, un moment aparent obişnuit avea să devină un reper esenţial în parcursul său educaţional: participarea la Şcoala Remedială de Vară. Acolo l-a întâlnit pe profesorul Marius Andrei Rusu, care i-a vorbit despre matematică într-un mod atât de captivant, încât i-a schimbat perspectiva asupra învăţării şi a decis că va deveni profesor de matematică: ”Niciodată nu mai auzisem pe cineva vorbind despre matematică în felul acela. Atunci s-a schimbat ceva în mine, am realizat că nu doar că îmi place să învăţ, ci iubesc asta şi abia aşteptam următoarea oră. Atunci am decis că vreau să devin profesor de matematică, ca să pot inspira şi eu alţi copii, aşa cum m-a inspirat dumnealui pe mine’’.
Învăţare fără meditaţii, dar cu multă disciplină
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
Această decizie nu a fost una întâmplătoare, ci începutul unei misiuni asumate. Motivat de dorinţa de a schimba lumea prin cunoaştere şi inspirat de încrederea oferită de profesori şi familie, adolescentul a transformat studiul într-un stil de viaţă. Zilele sale sunt pline de şcoală, teme, pregătire pentru olimpiade – totul realizat fără meditaţii sau sprijin suplimentar, ci dintr-o autodisciplină remarcabilă: „Nu mi se pare greu, pentru că nu simt că pierd ceva, oricum nu am ceva mai bun sau mai interesant de făcut în afară de învăţat. În timpul liber citesc, mă joc şi mă uit la seriale”. În vacanţe, învaţă între 6 şi 7 ore pe zi, iar planul său pentru vara viitoare este deja bine conturat: să parcurgă materia clasei a X-a la matematică şi informatică, pentru ca din toamnă să se dedice exclusiv olimpiadelor.
Ce-l face să reziste? Disciplina. Şi mai ales, o motivaţie profundă de a deveni un sprijin pentru alţii. Refuză ideea meditaţiilor costisitoare sau a drumurilor între profesori, preferând eficienţa studiului individual, într-un ritm propriu. Astfel, învaţă nu doar să obţină rezultate, ci să înţeleagă şi să devină autonom. Tehnica sa de învăţare este simplă, dar eficientă: “Cel mai bine învăţ studiind probleme şi cerinţe rezolvate. Le citesc, încerc să înţeleg logica soluţiilor, apoi caut alte probleme şi exerciţii unde pot aplica aceleaşi metode. Aşa mă simt încrezător şi independent. În felul acesta am învăţat la toate materiile în toţi anii aceştia şi eu cred că a funcţionat”.
Nu are ritualuri înainte de concursuri şi nu este superstiţios. În schimb, se bazează pe muncă şi liniştea interioară care vine din convingerea că a făcut tot ce i-a stat în putinţă. Emoţiile le gestionează cu luciditate, iar momentele de îndoială le înfruntă cu înţelepciune: „Nu doar diplomele contează, ci şi felul în care ajungi la ele”.
Un elev profesor
Sprijinul familiei şi al profesorilor a fost mereu discret, dar esenţial. Într-un climat familial care încurajează studiul fără presiune, şi-a găsit echilibrul interior. A început, la rândul său, să ofere ajutor colegilor care rămân în urmă la matematică, prin implicarea în Şcoala Remedială şi proiecte precum CampioMATE: “ M-am înscris şi ca voluntar la campionatul de matematică CampioMATE, pentru că mi-a plăcut experienţa de la Şcoala Remedială şi vreau să ajut cât mai mulţi copii să înţeleagă că matematica şi şcoala pot fi frumoase când te simţi înţeles şi susţinut şi în timpul anului şcolar, nu numai în vacanţa de vară, când se organizează Şcoala Remedială”. A descoperit astfel că „a-i ajuta pe ceilalţi mă împlineşte profund”, visând să devină profesor nu doar pentru a preda, ci pentru a inspira şi a schimba mentalităţi.
Valorile care îl ghidează zilnic sunt sinceritatea, empatia, respectul şi seriozitatea. Pentru Daniel, performanţa înseamnă muncă onestă, nu doar trofee: „Să rămâi modest chiar şi după reuşite este poate cel mai greu, dar şi cel mai valoros lucru”, afirmă cu maturitate.
Printre modelele care îl inspiră se numără profesoara de română din gimnaziu, Gina Groşeanu, şi Gabi Bartic, cunoscută pentru implicarea sa în educaţie. Le admiră pentru dăruire, discreţie şi forţa de a influenţa în bine vieţile celor din jur.
Relevanţa matematicii în era inteligenţei artificiale
Întrebat despre importanţa matematicii într-o eră a inteligenţei artificiale, răspunsul său este ferm: „Inteligenţa artificială este rezultatul cunoştinţelor matematice aplicate. Matematica nu este doar necesară, ci este chiar motorul progresului tehnologic.” La fel de esenţială i se pare logica şi gândirea analitică, fără de care, spune el, nu putem discerne între bine şi rău.
Feedback constructiv, nu doar note
Viitorul şi-l vede în sala de clasă, ca profesor. Nu doar ca să transmită formule, ci să redea sensul şi frumuseţea matematicii: „Vreau să le arăt copiilor că matematica nu este un obstacol, ci o formă de gândire frumoasă, accesibilă oricui.”
Dacă ar putea schimba ceva în sistemul educaţional, ar înlocui notele cu feedback constructiv: „Notele pot distruge motivaţia. Sistemul actual ne învaţă să ne fie teamă de greşeli. Ar trebui să ne înveţe să riscăm, să învăţăm din ele.”
Pentru colegii care spun că „matematica e grea”, are un mesaj simplu: „Nu e grea. Trebuie doar să vrei să o înţelegi şi să ceri ajutor. Nu e o ruşine, ci un semn de înţelepciune.”
Iar pentru tinerii din România care simt că visele lor sunt prea mari? „Niciun vis nu e prea mare când munceşti cu sufletul şi rămâi fidel principiilor tale. Învăţătura nu e doar o obligaţie, e o şansă de a deveni mai bun şi de a schimba lumea în bine.”
În final, dacă ar fi să lase o amprentă în memoria colegilor şi profesorilor, şi-ar dori să fie ţinut minte ca „un sprijin tăcut, dar esenţial. Un copil serios, modest, empatic şi dedicat – care a demonstrat că bunătatea poate merge mână în mână cu performanţa.”
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
