Bullyingul nu se rezolvă prin uniforme. Cercetătorii UBB explică ce funcţionează cu adevărat

Bullyingul rămâne una dintre problemele importante ale şcolii, iar cercetarea arată că efectele sale depăşesc cu mult un conflict punctual între elevi. În cadrul emisiunii „Viitor pentru România”, de la Prima News, prof. univ. dr. Oana David, din cadrul Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie al Universităţii Babeş-Bolyai, şi lect. univ. dr. Daniela Dumulescu au discutat despre cauzele fenomenului, impactul asupra sănătăţii mintale şi soluţiile care pot fi aplicate în şcoli.

Potrivit Oanei David, datele recente sunt îngrijorătoare: „Undeva la unul din cinci copii este victimă a bullyingului de-a lungul unei luni de zile de mai multe ori”, fenomen asociat cu dificultăţi de sănătate mintală şi cu afectarea performanţei şcolare.

Siguranţa emoţională, parte din procesul de învăţare

Invitatele au subliniat că dezvoltarea competenţelor socio-emoţionale trebuie să devină o componentă reală a educaţiei. Daniela Dumulescu a atras atenţia că elevii observă comportamentele adulţilor şi pot ajunge să le considere acceptabile atunci când acestea sunt tolerate în mediul şcolar. În opinia sa, intervenţiile eficiente trebuie să implice întreaga comunitate: elevi, părinţi, profesori şi alţi actori relevanţi.

Oana David a explicat că perioada copilăriei şi adolescenţei reprezintă o fereastră importantă pentru prevenţie şi dezvoltarea rezilienţei emoţionale. Ea a arătat că peste 50% dintre tulburările mintale se instalează înaintea vârstei de 14 ani şi aproximativ 75% până la 24 de ani, subliniind nevoia de investiţie în prevenţie şi în abilităţi care îi ajută pe tineri să facă faţă stresului.

Cercetătoarele au prezentat şi instrumente dezvoltate în cadrul proiectelor Universităţii Babeş-Bolyai. Printre acestea se află jocul terapeutic Rethink, bazat pe principii ale intervenţiei cognitiv-comportamentale şi conceput pentru dezvoltarea unor abilităţi precum recunoaşterea emoţiilor, relaxarea, mindfulness-ul şi schimbarea modului de raportare la gândurile iraţionale. Pentru adolescenţi şi adulţi tineri a fost dezvoltată şi versiunea Rethink Life, într-un format 3D şi VR.

Bullyingul nu înseamnă doar agresor şi victimă

Un alt punct important al discuţiei a fost necesitatea de a privi bullyingul ca pe un fenomen complex. Daniela Dumulescu a explicat că, în cercetările realizate de echipa sa, apare frecvent un „profil mixt”, în care un copil poate fi atât victimă, cât şi agresor. Ea a vorbit despre rolul deficitelor de reglare emoţională, al relaţiilor dificile de acasă, al toleranţei faţă de bullying şi al martorilor care nu intervin.

În acest context, uniforma şcolară nu poate fi considerată o soluţie pentru fenomen. „Fenomenul de bullying e mult mai complex şi nu se reduce într-adevăr la uniformă”, a spus Daniela Dumulescu, explicând că, atunci când cauzele rămân, comportamentele de excludere se pot muta către alte diferenţe dintre copii: accesorii, telefoane, vacanţe sau alte elemente.

Pentru profesori şi părinţi, Oana David recomandă atenţie la schimbările de comportament ale copilului, ascultarea întregii poveşti şi colaborarea cu consilierul şcolar. Prevenţia şi intervenţia timpurie sunt esenţiale, iar ignorarea comportamentelor de bullying poate contribui la întărirea lor.

Mesajul final al discuţiei a fost unul centrat pe prevenţie: şcoala poate contribui la dezvoltarea abilităţilor de reglare emoţională, iar intervenţiile ar trebui să se bazeze pe instrumente validate ştiinţific. Oana David a subliniat importanţa „compasiunii şi autocompasiunii” şi a antrenării acestor abilităţi prin metode despre care cercetarea arată că funcţionează.