Zece probleme, priorităţi mari în agricultură, care vor trebui creionate într-un program naţional strategic şi rezolvate în următorii şapte ani, au fost identificate, a declarat marţi ministrul Agriculturii, Adrian Oros, în cadrul videoconferinţei „Agriculture Reloaded”, organizată de Agenţia de presă News.ro, în parteneriat cu Team Innovation Media şi Agenţia de PR şi comunicare Plurivox. Seceta a constituit o mare problemă în acest an pentru agricultură şi în economie, a declarat marţi Călin Matei, director general adjunct Groupama Asigurări, care a precizat că societatea a asigurat pentru secetă peste 84.000 de hectare de culturi de primăvară, din care 54.000 hectare sunt cu daune semnificative. Strategii s-au făcut tot timpul, dar au rămas nişte cărţi albe care s-au pierdut în negura vremii, afirmă Viorel Marin - preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industilor de Morărit şi Panificaţie. Nu am dus lipsă de strategii, am dus lipsă de punerea lor în practică, susţine Nicolae Sitaru - preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România. Pentru perioada 2014-2020, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, agricultura, dezvoltarea rurală a beneficiat, beneficiază de o alocare de 9,4 miliarde euro, din care 5,7 miliarde euro au fost destinate măsurilor de investiţii, a explicat Claudiu Coadă - Director general adjunct, Active fizice şi plăţi directe, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Conform lui Paul Eduard Kmen - Director general adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA, anul 2020 a fost un an total atipic pentru mulţi şi, în plus faţă de această pandemie, în agricultură s-a instalat şi această secetă, care a perturbat profund afacerile din acest domeniu şi în acest context APIA în acest an, faţă de anii trecuţi, a derulat mai multe scheme de plată care au fost implementate ca fiind scheme noi.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

UPDATE - 

Paul Eduard Kmen - Director general adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA):

"Anul 2020 a fost un an total atipic pentru mulţi şi, în plus faţă de această pandemie, în agricultură s-a instalat şi această secetă, care a perturbat profund afacerile din acest domeniu şi în acest context APIA în acest an, faţă de anii trecuţi, a derulat mai multe scheme de plată care au fost implementate ca fiind scheme noi. Este acel ajutor de stat care s-a dat pentru seceta care a afectat culturile înfiinţate în toamna lui 2019, în jur de 200 milioane euro au mers către fermieri, sunt trei scheme de ajutor naţional pentru fermieri afectaţi de pandemie, pentru crescătorii de bonvine, pentru crescătorii de păsări, sector agricol şi sectorul suin. Aceste scheme sunt acum în derulare. Cererile au fost primite, ajutorul ajunge la 100 de euro pe cap de animal. Plăţile se vor face până la data de 31 decembrie 2020. Avem şi aici un total de aproape 1.000 de fermieri care au depus cereri de plată. Este şi Măsura 21, o măsură nouă care este în etapa de primire a cererilor, măsură finanţată din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, care se adresează fermierilor care au fost afectaţi de pandemie în ceea ce priveşte fluxul de numerar şi se adresează în pricipal crescătorilor din sectoarele zootehnic, bovine, ovine şi caprine şi celor din sectorul de legume, fructe şi cartofi. Cererile se depun în momentul de faţă până pe 23 octombrie, urmând ca plata să se facă până la sfârşitul lunii iunie 2021. De asemenea, ne pregătim pentru plata avansului, începând către fermieri, începând cu 16 octombie".

Claudiu Coadă - Director general adjunct, Active fizice şi plăţi directe, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR):

" Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale nu are atribuţii pentru stategia în agricultură şi dezvoltare rurală. Pentru perioada 2014-2020, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, agricultura, dezvoltarea rurală a beneficiat, beneficiază de o alocare de 9,4 miliarde euro, din care 5,7 miliarde euro au fost destinate măsurilor de investiţii. În acest moment, suntem la un nivel de plată de aproximativ 6 miliarde euro, din care 3,4 miliarde euro destinate măsurilor de investiţii. Nivelul de contractare este de aproximativ 100%, cu menţiunea că implementarea programului 2014-2020 se va desfăşura până în anul 2023. Ne situăm la un nivel aproximativ bun de plată, facem eforturi să surmontăm situaţiile care nu funcţionează foarte bine, inclusiv anul 2020, care a fost şi încă este într-un ritm sensibil faţă de noi cu toţii nu ne-am întâlnit. Agenţia şi ministerul au încercat să găsească soluţii astfel încât să surmonteze situaţiile cu care încă ne confruntăm".

Nicolae Sitaru - preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR):

"Nu de strategie a dus lipsă România. Aproape fiecare preşedinte, aproape fiecare ministru a vrut să facă bine agriculturii din România, în limita timpului disponibil şi a disponibilităţii fiecăruia. Numai că am dus lipsă de punerea lor în practică. Ar trebui să vorbim întâi să vedem de motivele care ne împiedică să irigăm 800.000 hectare, când am avut apa pe lângă ele, sunt nişte cauze şi plecând de la  aceste cauze şi intervenind legislativ ca aceste cauze să fie înlăturate şi să putem să irigăm cele 800.000 hectare pe lângă care trece apa, să meerem mai departe (...) Trebuie să discutăm de ce fondul mutual e în discuţie de vreo zece ani şi nu se face fond mutual. Înseamnă că undeva greşim, că e ceva greşit. Dacă e să creionăm ceva, trebuie să creionăm ceva care să se pună în practică. Îmi aduc aminte că pe vremea domnului preşedinte Traian Băsescu era o strategie făcută la Cotroceni şi a doua zi a venit şi o strategie de la domnul Daniel Constantin, care era ministru. Deci aveam două odată. De aceeea zic că nu am dus lipsă de strategii, am dus lipsă de punerea lor în practică. Şi cred că înainte de a face lucruri trebuie să ne lămurim legislativ cum le putem face. După 30 de ani, România are nevoie urgentă de o reformă a proprietăţii. Fără o reformă a proprietăţii nu putem să restartăm agricultura."

Nicolae Vasile – preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR):

"Anul acesta, în afara pandemiei, a venit şi seceta peste acest sector agricol, un sector destul de important pentru economia României. Fermierul nu numai că trebuie să producă, dar el deţine în proprietate o resursă destul de importantă, o resursă strategică pentru România, aceasta fiind pământul. Noi nu reuşim să ne asigurăm alimentele. Un teren pe care îl avem destul de bun din punct de vedere al calităţii lui nu poate să asigure mâncare pentru 80 de milioane de suflete, dar nu putem să dăm de mâncare nici măcar la 19 milioane cât suntem noi acum în România. Păcat, am avut sisteme de irigaţii pe care le-am demolat.

Vorbeam de legile pe care le au cei din Statele Unite şi de capacităţile de producţie, dar acolo au un lucru deosebit pe care noi îl evităm: Legea proprietăţii private. Nu putem să luăm utilaje, chiar şi pentru irigaţii, nu avem garanţia lor că vor rămâne pe teren. Trebuie să punem pază, cheltuim o grămadă de bani cu paza, aici trebuie să luăm măsuri. Toate aceste discuţii au avut loc şi acum zece ani de zile şi acum 15 ani. Nu face altceva decât să le acutizăm. Noi ar trebui să venim cu o serie de strategii. Pe mine mă îngrozeşte faptul că în sudul României, unde avem sisteme de irigaţii, avem un deficit de apă între 600 şi chiar 1.000 litri de apă pe metru pătrat."

Viorel Marin - preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industilor de Morărit şi Panificaţie (ANAMOB)

"Strategii s-au făcut tot timpul, dar au rămas nişte cărţi albe care s-au pierdut în negura vremii. La ora actuală, această strategie trebuie să fie însoţită neapărat şi rapid în baza unei analize de nevoi, pe proiecte concrete, soluţii, măsuri şi bani asociaţi. Este important fondul mutual, sunt importante despăgubirile, dar pe primul plan trebuie să fie anticiparea riscurilor şi prevenţia şi abia pe urmă despăgubirile să acopere ceea ce prevenţia nu a putut să facă. Aceste fonduri, oricât ar fi de mari, niciodată nu vor putea acoperi absolut totul, pentru că aşa ceva nu este posibil.

Noi încercăm să facem o campanie mare de diseminare, soluţii inteligente au ajuns în faza de maturitate. Programul de Rezilienţă oferă o sumă consistentă pentru reabilitarea efectivă a infrastructurii, dar această reabilitare şi modul în care va fi gestionată trebuie să aibă în spate un sistem agro-meteo inteligent, care în primul rând să direcţioneze activitatea de reabilitare a infrastructurii plecând de la zonele critice la zonele mai puţin critice, să prevină şi să dea comanda de execuţie atunci când un risc trebuie prevenit. Ştiu că Administraţia Naţională de Meteorologie deja a obţinut calitatea şi fondurile pentru a deveni Centru agro-meteo mondial. De când am auzit acest lucru, nu am văzut să se întâmple mare lucru acolo."

 

UPDATE - Călin Matei, director general adjunct Groupama Asigurări: Anul acesta, seceta a fost o mare problemă. Severitatea fenomenelor începe să crească şi este din ce în ce mai deasă ca  frecvenţă

"Activăm în acest domeniu în România de mai bine de 20 de ani. Văd că an de an portofoliul de clienţi creşte. Din ce în ce mai mulţi clienţi devin conştienţi de riscurile pe care le au şi aleg să îşi cumpere poliţe de asigurare. Anul acesta, seceta a fost o mare problemă. Noi pentru secetă am asigurat peste 84.000 de hectare de culturi de primăvară, deci porumb şi floarea-soarelui. Din 84.000 de hectare, 54.000 hectare sunt cu daună şi sunt cu daune semnificative. Deci un grad de dăunare de peste 61% şi cu grade de distrugere între 50 şi 100%. Avem judeţe unde practic frecvenţa de daună, deci 100% din hectarele asigurate au fost dăunate la un grad de 100%", a declarat Călin Matei, director general adjunct Groupama Asigurări.

Sunt clienţi care de pe 2.000 de hectare au recoltat 100 de kg pe hectar de porumb.

"Pe zona de Ialomiţa, Constanţa, Brăila, Galaţi este foarte apropiat de ce s-a întâmplat în 1986, istoria se repetă. Problema este frecvenţa cu care se repetă, pentru că severitatea fenomenelor începe să crească şi este din ce în ce mai deasă ca şi frecvenţă", a mai spus el.

În ceea ce priveşte asigurările agricole, acesta afirmă că o bună parte din fermieri sunt conştienţi de riscurile la care sunt supuşi.

"Agricultura astăzi cred că reprezintă un business semnificativ în România, cred că reprezintă 4% din PIB-ul României. Trebuie să ţinem cont că încă avem foarte multe ferme de subzistenţă în România. Sunt de acord că trebuie să avem soluţii mai inteligente şi trebuie să venim cu soluţii creative pentru viitor. Astăzi suntem una din companiile care folosim inteligenţa artificială, nu momentan în zona agriculturii sau a asigurărilor agricole, însă în alte soluţii de asigurare, da, o folosim cu succes. Pe de altă parte, nu cred că lucrurile se schimbă peste noapte. De multe ori încercăm să avem în România soluţii creative la probleme cu care alte ţări s-au lovit acum cinci ani, zece ani şi nu ne uităm ce au făcut ei ca să le soluţioneze. Cred că trebuie să fie o îmbinare între a fi creativ şi a încerca să te uiţi şi la ce a făcut vecinul tău acum doi-trei ani pentru că în felul acesta vei putea merge mai departe. Altfel, vei fi de cele mai multe ori condamnat să faci greşelile pe care le-au făcut şi alţii", a precizat Călin Matei, director general adjunct Groupama Asigurări.

UPDATE - Oros: Dacă culturile semănate în toamnă au fost afectate în suprafaţă de peste 1,1 milioane hectare, din nefericire, şi culturile de primăvară au fost afectate pe o suprafaţă destul de mare

"Din nefericire, anul acestA, pe lângă efectele negative ale pandemiei, care s-au reflectat în toată economia naţională şi europeană, a fost afectată şi agricultura, chiar dacă în acest sector activitatea nu a fost oprită deloc. Totuşi, efecte negative au apărut, fie din cauza  faptului că s-au închis unele domenii de activitate care erau conectate la agricultura şi industria alimentară, fie pentru că s-a modificat profund comportamentul cumpărătorului şi acesta este un fapt pe care va trebui să îl analizăm separat serios, şi care va avea consecinţe multă vreme de aici înainte", a declarat marţi ministrul Agriculturii, Adrian Oros, în cadrul videoconferinţei „Agriculture Reloaded”, organizată de Agenţia de presă News.ro, în parteneriat cu Team Innovation Media şi Agenţia de PR şi comunicare Plurivox.

Oros spune că au apărut pierderi semnificative în unele sectoare ale agriculturii şi ale industriei alimentare, care sunt greu de cuantificat acum, deoarece unele pierderi au apărut pe parcurs, chiar la începutul crizei, iar pentru alţii în lunile care au urmat, iar seceta nu a făcut decât să agraveze acest fapt.

"Dacă culturile semănate în toamnă au fost afectate în suprafaţă de peste 1,1 milioane hectare, din nefericire, şi culturile de primăvară au fost afectate pe o suprafaţă destul de mare. Nu avem încă cifrele, dar din estimările noastre, tot aproximativ 1 milion de hectare vor fi afectate şi aici mă refer în primul rând la porumb şi la floarea soarelui. Noi am încercat să compensăm o parte din aceste pierderi. Compensările pe care le-am făcut la nivelul Guvernului nu au acoperit nici pe departe pierderile reale pe care le-au înregistrat fermierii, dar atât a putut suporta bugetul", a precizat ministrul Agriculturii.

Oficialul spune că acum încearcă să creioneze nişte priorităţi, identificând zece priorităţi mari în agricultură, fundamentate de nevoile pe care agricultura românească le are acum.

"În primul rând, vorbesc de corectarea balanţei comerciale pentru produse agroalimentare, care în ultimii ani a luat-o la vale, anul trecut înregistrând un deficit de 1,3 miliarde euro. Acolo trebuie neapărat ă facem ceva. Trebuie să sprijinim mai consistent tot ce înseamnă procesare, depozitare, în aşa fel încât dacă exportăm, să exportăm şi noi produse cu valoare adăugată. Apoi, un lucru important este asocierea. Am reuşit anul acesta să ajutăm mediul asociativ din România să fie reprezentat la Bruxelles, Ministerul Agriculturii plătind acele cotizaţii, în aşa fel încât ei să aibă drepturi depline în cadrul COPA-COGECA", a mai spus Oros.

O altă problemă este cu micul producător şi cu micul procesator, care foarte greu reuşesc să îşi vândă toată producţia sau la preţuri competitive. Pentru cei mici, cooperativele reprezintă singura soluţie realistă, afirmă ministrul, care precizează că va stimula consolidarea acestor cooperative.

A patra prioritate este consolidarea pieţelor locale.

"Producem mult prea puţin faţă de consumul intern. Dar trebuie mult mai atenţi cu această piaţă locală şi aici mă refer şi la faptul că piaţa locală trebuie să fie o oportunitate pentru producătorii locali", a mai spus el.

O altă mare problemă identificată este legată de calificarea forţei de muncă şi trebuie insistat pe învăţământul profesional, considerând că soluţia este învăţământul profesional dual, unde să pregătească personal calificat.

"Cea mai mare problemă anul acesta a părut să fie gestionarea apei. În ultima perioadă au fost ani în care regimul precipitaţiilor a fost unul foarte bun pentru agricultură şi am cam uitat să întreţinem şi să reparăm această infrastructură fie de irigaţii, fie de drenaj. Iar anul acesta, când am avut nevoie acută de apă, am constatat că deşi am dat drumul la apă pe canale din martie, apa a ajuns abia pe 500.000 hectare, foarte puţin, total insuficient. De aceea va trebui în următoarea perioadă să investim mult şi foarte repede în această infrastructură de gestionare a apei. Avem oportunitatea ca prin acest Program Naţional de Rezilienţă şi Relansare Economică, Guuvernul a acceptat ca peste 6 miliarde euro să-i direcţionăm pentru a reabilita toată infrastructura de gestinoare a apei", a mai spus ministrul Oros.

În plus, autorităţile se vor gândi cum gestionează riscurile, să lucreze la apariţia unor fonduri mutuale cu care agricultura să poată să gestioneze riscurile.

Aceste nevoi trebuie creionate într-un program naţional strategic, pentru a putea fi rezolvate în următorii şapte ani, mai spune ministrul.

ŞTIREA INIŢIALĂ - Agricultura României a fost, în ultimii ani, un motor de creştere economică, însă stadiul de dezvoltare generală şi business-ul în domeniu nu sunt la nivelul celor din statele dezvoltate. Anii trecuţi s-au înregistrat producţii record la diverse culturi, pe fondul unor condiţii meteo bune şi s-au evidenţiat multe iniţiative private dezvoltate cu entuziasm de agricultori. Valorificarea produselor agricole se bazează în general pe materii prime atât intern, cât şi la export şi nu pe produse finite care să adauge plusvaloare celor din domeniu, agriculturii în general şi economiei României.

Evenimentul îşi propune să ofere noi soluţii pentru creşterea business-ului agricol, de la organizarea muncii şi lanţului de prelucrare şi valorificare a produselor până la noile tehnologii în agricultură şi soluţii de finanţare şi dezvoltare, precum şi pentru protejarea agricultorilor în faţa unor condiţii meteo extreme, cum a fost seceta din acest an. Business-ul agricol trebuie în unele cazuri regândit, precum şi dezvoltat şi de aceea propunem: Agriculture Reloaded.

La videoconferinţă vor lua cuvântul Paul Eduard Kmen - Director General Adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Claudiu Coadă - Director General Adjunct, Active fizice şi plăţi directe, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Călin Matei - director general adjunct Groupama Asigurări, Nicolae Sitaru - preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR), Nicolae Vasile – preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Ionel Arion - preşedinte Federaţiei Naţionale PRO AGRO şi Viorel Marin - preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit şi Panificaţie (ANAMOB).

În ultimii ani, agricultura României a înregistrat rezultate din ce în ce mai bune, recordurile fiind în 2018. Agricultura reprezintă 4,1% din PIB-ul ţării. În 2019, România a produs 29,5 milioane de tone de cereale, în scădere cu 6,5% faţă de nivelul record de 31,6 milioane de tone din 2018.

România este pe primul loc în Uniunea Europeană la producţia de porumb şi la producţia şi suprafaţa cultivată de floarea soarelui. La grâu, România s-a situat pe locul patru, după suprafaţa cultivată, la fel şi la cartofi.

Balanţa comercială agricolă este debalansată de zootehnie, deoarece  autoconsumul este satisfăcut numai în proporţie de 26-27% din producţia internă. Anul trecut, România a avut un efectiv de 3,9 milioane de capete de porcine, însă o bună parte din purceii îngrăşaţi în România vin din import. Zootehnia are nevoie de investiţii.

Anul 2020 a fost marcat mai întâi de seceta începută în 2019 şi apoi de inundaţii, în plus declanşându-se şi criza provocată de coronavirus.

Parteneri ai evenimentului sunt Asociaţia Producătorilor de Porumb din România, Groupama Asigurări şi Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

Mai multe detalii despre eveniment la: http://evenimente.news.ro/videoconferinta-news-ro-agriculture-reloaded-19460904

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.