Europarlamentarul USR Dragoş Pîslaru şi coraportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă şi implementarea PNRR la nivel european, şi Cristian Ghinea, coordonator politici publice USR, fost ministru, care a coordonat elaborarea PNRR, au lansat luni, 10 ianuarie, proiectul „Monitor PNRR” (https://monitorpnrr.eu/), un instrument prin care sunt urmărite pas cu pas şi diagnosticate pentru implementare corectă jaloanele şi ţintele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
Proiectul este lansat cu sprijinul Parlamentului European, prin grupul Renew Europe. Pe platforma online https://monitorpnrr.eu/ sunt evidenţiate în mod transparent jaloanele şi ţintele, cu termenele aferente şi analiza reală a îndeplinirii acestora, arată un comunicat de presă al USR.
 
„Salut lansarea platformei #MonitorPNRR, un instrument care integrează competenţa şi profesionalismul celor care au contribuit la crearea unei oportunităţi unice la nivel european şi în România. USR a dus acest proiect de la început, datorită eforturilor europarlamentarilor USR de a crea această şansă la nivel european, până la final, când miniştrii USR au elaborat PNRR în timpul guvernării. Acum ne dorim ca, prin eforturile noastre, să ne asigurăm că PNRR va fi implementat în interesul românilor şi de aceea vom oferi transparenţă deplină în monitorizarea acestui program crucial pentru modernizarea României”, a declarat preşedintele USR, Dacian Cioloş, potrivit sursei citate.
 
 
„Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este al unui guvern. Este al cetăţenilor. PNRR este planul nostru de ţară, este o şansă istorică pentru repararea României şi plasarea ei între statele moderne ale Europei. În ciuda numeroaselor acţiuni politice de subminare a eforturilor, de discreditare a măsurilor cuprinse în PNRR, de reducere a ambiţiilor şi de evitare a îndeplinirii obiectivelor, PNRR rămâne în picioare, deoarece românii îşi doresc să îl vadă transformat în realitate. Iar pentru asta, avem nevoie de o monitorizare obiectivă, transparentă, detaliată a modului în care PNRR trece de pe hârtie în concret. Avem nevoie de un MonitorPNRR”, a spus Dragoş Pîslaru.
 
La rândul său, Cristian Ghinea, coordonator politici publice USR, fost ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care a coordonat elaborarea PNRR, a subliniat faptul că lansarea acestei platforme reprezintă modalitatea USR de a rămâne alături de acest proiect de ţară.
 
„Coordonarea PNR-ului nu a fost doar un job pentru noi, a fost efectiv o chestiune care ţine de binele României şi un proiect de ţară. În acest context, Cristian Ghinea a reamintit faptul că actualul Guvern trebuie să facă cerere de plată şi pentru prefinanţarea din împrumuturi, ceea ce înseamnă că vom avea, în curând, în total 3,9 miliarde de euro în ţară.
 
„Sunt 15 componente în PNRR, cea mai mare este aceasta, transport sustenabil (7,6 miliarde de euro), o parte pentru căi ferate, o parte pentru autostrăzi. Sunt foarte mândru de faptul că avem alocări foarte mari pentru Educaţie (3,6 miliarde de euro). Am ţinut foarte mult ca Educaţia şi Sănătatea (2,4 miliarde de euro) să aibă alocări foarte mari”, a adăugat Ghinea. 
 
Odată cu platforma online, a fost publicat şi primul raport de analiză: „Buletin de Sănătate PNRR No.1/2022. Prima tranşă de jaloane PNRR - Ce se schimbă, dincolo de bifat?”
 
Potrivit sursei citate, concluziile principale arată că, din cele 21 de jaloane şi ţinte care au avut ca termen limită 31 decembrie 2021, situaţia în acest moment este următoarea: 
 
• 13 sunt îndeplinite în mod real pe formă şi pe fond (fiind marcate pe website cu culoarea verde);
• patru sunt în implementare, guvernul având măsuri în derulare care pot conduce la îndeplinirea la timp. Comisia Europeană nu a ridicat semnale de alarmă cu privire la riscul de implementare (culoarea galben); 
• două sunt întârziate sau cu risc de a depăşi termenul prevăzut (culoarea portocaliu);
• două sunt blocate. Măsurile propuse/adoptate de guvern nu sunt adecvate/suficiente sau nu respectă cerinţele din PNRR (culoarea roşu). 
 
Spre exemplu: - Jalonul privind Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 şi aplicarea Planului de acţiune privind dezvoltarea infrastructurii feroviare (adoptat de către actualul Guvern în 30 decembrie 2021 prin HG 1302/2021) - este marcat cu roşu. 
 
Explicaţia, pe scurt: Programul de acţiune adoptat în decembrie 2021 contrazice şi ce scrie în Strategia pe care teoretic o aplică, şi ceea ce a fost negociat pentru PNRR. „Şi de fapt, Planul revine la o logică greşită de excludere de facto a fondurilor europene la plata lucrărilor de întreţinere. Şi, cel mai şocant, identifică doar 6% din necesarul de finanţare pentru reînnoiri pe perioada 2021-2025 (Tabelul 6 din Program; fonduri necesare - 6203 mil lei, fonduri alocate - 374 mil lei), ignorând fondurile din PNRR ca sursă de finanţare (pe lângă o planificată subfinanţare de la bugetul naţional).” - se arată în Raport. 
 
• Jalonul privind „Intrarea în vigoare a unei ordonanţe a guvernului privind stabilirea mandatului legal al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), al Ministerului Finanţelor şi al Autorităţii de Audit” - este marcat cu roşu.  
 
Explicaţia, pe scurt: În mecanismul de implementare a PNRR, inclus în PNRR, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene era cel care aplică sancţiuni (pentru că Autoritatea de Audit nu are în atribuţii legale proprii, iar Curtea de Conturi nu e prinsă în PNRR, deoarece Comisia a insistat pentru Autoritatea de Audit).  Acest rol revenea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene în forma de OUG pusă în dezbatere publică. Ulterior, prevederea a fost scoasă în şedinţa de guvern.  În acest moment, nu avem un sistem care se închide audit - constatare - sancţionare. Problema poate fi rezolvată în Parlament, dacă se adaugă articolul eliminat în guvern. 
 
 
Raportul menţionat include analiză pe fiecare dintre cele 21 de jaloane şi ţinte, cu accent pe cele problematice. Diagnostice detaliate se găsesc şi în platforma de monitorizare, la paginile dedicate fiecărui jalon/ţintă.  În cadrul proiectului, vor fi publicate periodic analize elaborate despre reformele/ţintele esenţiale din PNRR.  Platforma  https://monitorpnrr.eu/ mai oferă un motor de căutare complex, în PNRR, pe diferite niveluri şi detalii, astfel încât orice poate afla în mod simplu informaţiile care îl interesează, mai indică sursa amintită. 
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.