Ameninţarea preşedintelui american Donald Trump cu sancţiuni şi consecinţe economice pentru ţările care continuă să sprijine Iranul ar putea afecta o reţea importantă de parteneri comerciali ai Teheranului, de la China şi Emiratele Arabe Unite până la Turcia, Irak şi Pakistan, transmite Reuters.
China reprezintă principala miză, fiind de departe cel mai important cumpărător de petrol iranian. Peste 80% din petrolul exportat pe mare de Iran a avut ca destinaţie China, iar în 2025 achiziţiile chineze au fost estimate la o medie de 1,38 milioane de barili pe zi.
Pentru a limita expunerea la sancţiunile americane, în China s-a dezvoltat în ultimul deceniu un sistem de rafinării independente şi intermediari cu legături reduse cu SUA. Petrolul iranian a fost comercializat inclusiv ca provenind din Malaysia sau Indonezia, iar tranzacţiile sunt de regulă decontate în moneda chineză.
Washingtonul a intensificat deja presiunile. În aprilie, Trezoreria SUA a sancţionat o rafinărie independentă chineză pentru achiziţii de petrol iranian de miliarde de dolari şi a avertizat băncile chineze asupra riscului unor sancţiuni secundare.
Beijingul respinge această abordare şi susţine că sancţiunile nu vor rezolva conflictul, cerând o soluţie politică şi diplomatică.
Emiratele Arabe Unite au reprezentat o altă importantă legătură economică pentru Iran. În 2024, EAU furnizau aproximativ 30% din importurile iraniene, în valoare totală de 21 de miliarde de dolari, şi primeau 13% din exporturile Iranului. Relaţia s-a deteriorat însă puternic, iar în această săptămână Emiratele au suspendat toate tranzacţiile financiare şi economice cu Iranul, invocând escaladarea militară.
Turcia menţine legături comerciale de aproximativ 5-6 miliarde de dolari anual cu Iranul şi nu a indicat până acum că intenţionează să le reducă. Ankara exportă produse manufacturate în Iran şi importă gaze naturale iraniene. Aproximativ 13% din importurile turceşti de gaze provin din Iran.
Irakul este şi mai dependent de relaţia cu Teheranul în sectorul energetic. Schimburile comerciale dintre cele două ţări au depăşit 10 miliarde de dolari în 2025, iar Bagdadul plăteşte anual aproximativ 4-5 miliarde de dolari pentru gazele naturale iraniene utilizate la producerea electricităţii. Eventuale noi sancţiuni americane ar putea complica semnificativ efectuarea acestor plăţi.
Omanul, care joacă frecvent şi rolul de mediator între Iran şi Occident, a avut schimburi comerciale de aproximativ 1,5 miliarde de dolari cu Iranul în 2025.
Pakistanul ar putea fi, de asemenea, vulnerabil la o extindere a sancţiunilor. Islamabadul şi Teheranul şi-au propus creşterea comerţului bilateral la 10 miliarde de dolari, în timp ce schimburile informale sunt estimate deja la aproximativ 4 miliarde de dolari.
India şi-a redus drastic relaţiile comerciale cu Iranul după intensificarea sancţiunilor americane. Comerţul bilateral, care ajunsese la 17 miliarde de dolari, a coborât la numai 1,63 miliarde de dolari în anul fiscal 2025/2026. Cea mai mare parte este reprezentată de exporturile indiene de cereale, ceai, cafea şi condimente.
Iranul are legături economice importante şi cu vecinii din Caucaz. Comerţul cu Armenia a ajuns la 768 de milioane de dolari în 2025, iar aproximativ 20% din comerţul exterior al Armeniei tranzitează Iranul. Cele două ţări au şi un acord prin care Armenia primeşte gaze iraniene în schimbul energiei electrice.
Schimburile comerciale dintre Azerbaidjan şi Iran au ajuns la 312,6 milioane de dolari în primul semestru din 2026, în creştere cu 4,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Eventuala strategie americană de izolare economică a Iranului ar avea astfel efecte dincolo de Teheran, punând în special China, Turcia şi Irak în faţa alegerii dintre menţinerea unor relaţii economice importante cu Iranul şi riscul unei confruntări cu sancţiunile Washingtonului.
Medikatv.ro
