Franţa a nominalizat-o vineri pe economista Laurence Boone pentru Comitetul executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), în cadrul unei reorganizări a conducerii instituţiei, care ar urma să aducă un spaniol la preşedinţie şi un german în funcţia de economist-şef, transmite Reuters.
BCE se pregăteşte să înlocuiască trei dintre cei mai importanţi membri ai conducerii sale, responsabili de politica monetară, analiza economică şi operaţiunile pe pieţele financiare, într-un moment în care inflaţia rămâne ridicată, iar instabilitatea politică din Franţa ameninţă să provoace noi turbulenţe financiare.
Spaniolul Pablo Hernández de Cos este favorit să o înlocuiască pe Christine Lagarde la preşedinţia BCE în februarie 2027. Germania l-a nominalizat săptămâna aceasta pe economistul Markus Brunnermeier, care ar urma să preia funcţia de economist-şef după plecarea irlandezului Philip Lane, la 31 mai.
Laurence Boone, fost economist-şef al OCDE şi în prezent director în cadrul grupului bancar Santander, este aşteptată să preia responsabilitatea pentru operaţiunile de piaţă ale BCE. Această poziţie ar putea deveni esenţială în cazul unei crize financiare provocate de dificultăţile bugetare ale Franţei, mai ales dacă tensiunile s-ar extinde şi în alte state din zona euro.
Toate nominalizările trebuie confirmate, iar procesul ar putea întâmpina dificultăţi din cauza reprezentării reduse a femeilor în conducerea BCE. După reorganizare, Consiliul guvernatorilor, format din 27 de membri, ar urma să includă o singură femeie.
Parlamentul European nu poate bloca numirile, dar a contestat în trecut unele candidaturi pentru a protesta faţă de lipsa femeilor din conducerea instituţiei.
Cu toate acestea, nominalizările au şanse mari să fie aprobate, după luni de negocieri între Germania, Franţa, Italia şi Spania, cele mai mari patru economii ale zonei euro, care deţin în practică locuri permanente în Comitetul executiv al BCE.
Analiştii nu anticipează schimbări importante ale politicii monetare după instalarea noii conduceri. Inflaţia din zona euro se situează în prezent la 4%, dublul ţintei de 2% a BCE, ceea ce justifică menţinerea unei politici de înăsprire monetară.
Principala provocare ar putea apărea însă în cazul unei agravări a tensiunilor de pe pieţele financiare. Franţa are a treia cea mai ridicată datorie publică din zona euro, iar deficitul său bugetar ar putea deveni cel mai mare din regiune în acest an, pe fondul dificultăţilor guvernului de a adopta reforme semnificative.
Deşi BCE nu are mandatul de a sprijini financiar un anumit stat membru, economiştii consideră că instituţia ar putea fi supusă unor presiuni pentru a interveni dacă instabilitatea de pe piaţa obligaţiunilor franceze s-ar extinde în alte ţări sau dacă randamentele cerute de investitori pentru datoria Franţei ar creşte excesiv.



























