Peste 50% dintre angajaţi au raportat o creştere a volumului de lucru de la începutul tranziţiei către munca la distanţă, 18% descriind creşterea ca fiind semnificativă, arată un sondaj Kaspersky, cu 4.303 de respondenţi din domeniul IT, potrivit căruia, în ciuda creşterii volumului de muncă, majoritatea oamenilor se simt mai confortabil să lucreze de la distanţă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Potrivit unui sondaj Kaspersky realizat recent, cu 4.303 de respondenţi din domeniul IT, 54% dintre angajaţi au raportat o creştere a volumului de lucru de la începutul tranziţiei către munca la distanţă, 18% descriind creşterea ca fiind semnificativă. 37% nu au observat o modificare a volumului, iar doar 9% au observat o scădere a sarcinilor în domeniul de activitate din cauza noilor condiţii de muncă”, arată compania.

În 2020, digitalizarea interacţiunilor angajaţilor a fost una dintre cele mai accelerate schimbări. Cu toate acestea, la începutul lockdown-ului, 82% dintre manageri erau îngrijoraţi de faptul că trecerea rapidă la telemuncă ar duce la o scădere a productivităţii, iar 69% dintre angajaţi au susţinut că munca la distanţă le-a afectat negativ starea emoţională. Pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul celui de-al doilea an al pandemiei, acesta este un moment bun pentru a reevalua implicaţiile muncii la distanţă pentru cei din sectorul IT.

Chiar dacă sondajul arată că mai mult de jumătate dintre angajaţi au experimentat o creştere a volumului de muncă, 64% dintre cei chestionaţi nu se simt mai epuizaţi la sfârşitul unei zile de lucru de la distanţă. Într-adevăr, 36% au raportat că au mai multă energie lucrând de acasă, iar 28% nu au observat o diferenţă între cele două formate.

Când vine vorba de stabilitate emoţională, modalitatea de muncă de la distanţă a fost bine primită de angajaţi: 67% au declarat că se simt mai confortabil lucrând de la distanţă sau nu au observat o creştere a anxietăţii din cauza orelor suplimentare, în timp ce 41% dintre respondenţi s-au simţit chiar mai confortabil lucrând de acasă, decât atunci când lucrau la birou.

Dar, în acelaşi timp, procentul angajaţilor care s-au simţit inconfortabil că au fost distanţaţi de colegii lor a fost unul destul de semnificativ, 36% dintre respondenţi spunând că se simt mai obosiţi şi 33% raportând că se simt mai anxioşi lucrând de acasă.

O soluţie care se dovedeşte populară în rândul angajaţilor este modelul de lucru hibrid. Acest format este foarte favorizat în rândul forţei de muncă, aproape jumătate dintre angajaţi (45%) trecând la modelul hibrid până la jumătatea anului 2021.

”O altă soluţie binevenită este implementarea practicilor corporative de wellbeing. Vestea bună este că multe companii fac faţă provocării de a căuta modalităţi care să ajute la gestionarea potenţialului burnout. Într-adevăr, 80% dintre firme investesc în cursuri de formare pentru a îmbunătăţi competenţele de bază, cum ar fi administrarea efficienta a timpului (31%). Companiile oferă, de asemenea, avantaje, cum ar fi concediu suplimentar plătit sau concediu anual (30%) şi oferă consultaţii şi cursuri de wellbeing online (29%)”, arată sondajul.

Cu toate acestea, raportul indică că mai sunt încă lucruri de făcut pentru a atenua volumul crescut al muncii în rândul angajaţilor care lucrează la distanţă. Doar 45% dintre firme au luat cel puţin o măsură practică, cum ar fi automatizarea operaţiunilor de securitate sau angajarea de personal suplimentar pentru a combate epuizarea angajaţilor.

„Astăzi, starea de bine a angajaţilor este în centrul atenţiei multor organizaţii. Din păcate, nu există o «soluţie unică pentru toate» atunci când vine vorba de dezvoltarea unui asemenea program, deoarece succesul acestuia depinde de nevoile tuturor angajaţilor. Astfel de programe pot include ajutor psihologic şi practici de mindfulness, programe de fitness şi servicii de consultanţă juridică şi financiară pentru a ajuta angajaţii să facă faţă situaţiilor negative din viaţă. Este, totuşi, esenţial să se creeze o cultură care să le permită angajaţilor să vorbească despre starea lor emoţională sau problemele lor cu managerii sau cu partenerii de afaceri de resurse umane”, comentează Marina Alekseeva, Chief Human Resources Officer la Kaspersky.

Pe măsură ce nevoile angajaţilor evoluează, la fel ar trebui să evolueze şi strategiile de conducere. Kaspersky şi Global Centre for Healthy Workplaces spun că angajatorii trebuie să abordeze problemele de bază ale epuizării într-un mod sistematic, nu doar ca volum de muncă, dar şi echilibrul dintre control/cerere, practici de management, predictibilitate, sprijin social, redistribuire a muncii etc. Aceşti factori trebuie să fie evaluaţi şi gestionaţi pe tot parcursul activităţilor.

”Utilizaţi o combinaţie de sondaje şi indicatori pentru a asigura o abordare consecventă şi eficientă a stării de bine angajaţilor, de exemplu ancheta de implicare, evaluarea riscurilor psihosociale, sondaj de bunăstare, utilizarea programelor de asistenţă pentru angajaţi (EAP), concediu medical, anchetă de stres, inventar de epuizare”, spun specialiştii.

De asemenea, ei spun că formatele hibride pot oferi flexibilitatea necesară forţei de muncă din ziua de azi, asigurând în acelaşi timp accentul pe obţinerea de rezultate.

”Educaţi angajaţii să folosească practicile de securitate de bază atunci când lucrează de la distanţă, cum ar fi informaţiile despre cum să evite să devină victimă atacurilor prin intermediul e-mailului sau phishing-ului web sau cum să gestioneze conturile şi parolele. Ajutaţi-vă angajaţii să-şi gestioneze starea de bine digitală. Astăzi, pe măsură ce folosim mai mult tehnologia, este important să păstrăm echilibrul potrivit”, adaugă ei.

Înfiinţată în 2012, Global Centre for Healthy Workplaces (GCHW) este deţinută în comun de i-genius Limited (cu sediul în Marea Britanie) şi International Health Consulting (cu sediul în SUA). Este guvernat sub conducerea lui Tommy Hutchinson (i-genius) şi Wolf Kirsten (International Health Consulting).

Kaspersky este o companie globală de securitate cibernetică fondată în 1997. Portofoliul companiei include protecţie endpoint de top şi mai multe soluţii specializate de securitate şi servicii, pentru a combate ameninţările digitale tot mai complexe. Peste 400 de milioane de utilizatori individuali sunt protejaţi de tehnologiile Kaspersky, precum şi 250.000 de companii client.

 


 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.