Percepţia aproape unanimă a mediului de afaceri este aceea a unei înăspriri a fiscalităţii în 2026, arată un sondaj al EY România în rândul directorilor financiari, care spun că nu percep semnale credibile de relaxare fiscală. Un procent covârşitor (91%) dintre respondenţi anticipează creşteri de taxe în 2026. Sondajul relevă şi că principala problemă rămâne lipsa de predictibilitate, complexitatea conformării şi percepţia unei administrări fiscale ineficiente.
”Incertitudine fiscală, presiune administrativă şi aşteptări ridicate privind modernizarea aparatului fiscal ar fi aspectele principale pe care directorii financiari din România le-au semnalat ca fiind cele mai solicitante în domeniul lor de acţiune în acest an”, conform Sondajului privind modificările fiscale, realizat de EY România în ianuarie 2026.
Totul vine în urma unui 2025 care a marcat schimbări esenţiale în fiscalitatea românească, iar anul în curs, dar şi 2027, se anunţă cel puţin la fel de provocatori. Percepţia aproape unanimă a mediului de afaceri este aceea a unei înăspriri a fiscalităţii în 2026, combinată cu percepţia că soluţiile alternative la majorarea taxelor sunt insuficient valorificate de autorităţi.
Un procent covârşitor (91%) dintre respondenţi anticipează creşteri de taxe în 2026, ceea ce indică o lipsă acută de încredere în stabilitatea cadrului fiscal. Pentru directorii financiari, această perspectivă se traduce direct în dificultăţi de planificare bugetară, creşterea costurilor de conformare şi incertitudine în deciziile de investiţii. De altfel, lipsa de perspectivă se traduce prin lipsa mult-cerutei predictibilităţi (fiscale şi de afaceri), atât de necesară dezvoltării sustenabile a unei companii. Sunt şi optimişti, puţini, doar 9%, care mizează pe reduceri fiscale. Acest procent mic sugerează că mediul de afaceri nu percepe semnale credibile de relaxare fiscală.
Potrivit rezultatelor studiului, majoritatea respondenţilor (85%) indică reforma fiscală drept principala cauză a creşterilor de taxe, urmată de inflaţie (32%) şi, la mare distanţă (22%), creşterea activităţii companiilor. Firmele percep schimbările fiscale mai degrabă ca măsuri reactive, de acoperire a deficitului bugetar-record înregistrat în ultimii ani, decât ca parte a unei strategii coerente pe termen lung a statului român. Aproape un sfert dintre directori financiari consideră că aceste creşteri ar fi putut fi evitate, ceea ce semnalează nemulţumiri legate de modul în care politicile fiscale sunt concepute şi implementate.
O temă recurentă în răspunsuri este percepţia că statul nu exploatează suficient potenţialul de colectare existent. Cei mai mulţi respondenţi (84%) au menţionat îmbunătăţirea colectării şi combaterea evaziunii fiscale ca principale alternative la majorarea taxelor. Creşterea conformării voluntare a contribuabililor, inclusiv prin implicarea autorităţilor în creşterea educaţiei fiscale (52%) şi utilizarea platformelor automatizate de raportare (51%), care simplifică declararea şi cresc transparenţa fiscală sunt alte două alternative pe care respondenţii le consideră importante în demersul de colectare eficientă. Mediul de afaceri consideră problema mai degrabă una de administrare şi guvernanţă fiscală, decât de nivel al taxării.
Contextul acestei percepţii este acela în care, practic, în 2025, o singură taxă a fost majorată, de la 19 la 21%, dar pentru 2026 au fost anunţate şi aprobate deja creşteri ale nivelului de impozitare pe segmente cu nivele mai mici în anii trecuţi (dividende, venituri din tranzacţii crypto, impozite pe imobile şi auto). Peste jumătate (54%) dintre directori financiari subliniază importanţa creşterii conformării voluntare şi a digitalizării proceselor de raportare, ceea ce indică o nevoie clară de simplificare administrativă şi de reducere a poverii birocratice.
O altă concluzie a sondajului este aşteptarea din partea companiilor cu privire la modernizarea administraţiei fiscale, unde majoritatea (91%) consideră esenţială digitalizarea ANAF şi îmbunătăţirea pregătirii inspectorilor fiscali. De asemenea, cei mai mulţi CFO (80%) văd utilizarea mai eficientă a datelor deja colectate drept o prioritate, iar 75% cer mai multă transparenţă în selecţia contribuabililor pentru control, aspecte direct legate de predictibilitate, reducerea controalelor arbitrare sau interpretări neunitare ale legislaţiei.
Referitor la aspecte punctuale, precum contribuţiile sociale şi impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), percepţia generală este de impact redus, însă aproape o treime dintre respondenţi anticipează efecte semnificative. Aproape jumătate dintre companii nu anticipează un impact direct în privinţa modificărilor IMCA, însă peste o treime se aşteaptă la presiuni pe profitabilitate, ceea ce indică un potenţial risc de diferenţe competitive între modele de business.
Despre implementarea SAF-T şi utilizarea sistemelor digitale fiscale, aproape jumătate (40%) dintre respondenţi au declarat că nu efectuează verificări interne ale datelor raportate. Şi în cazul Decontului TVA precompletat, o treime dintre respondenţi au menţionat că nu realizează nicio verificare, ceea ce pentru directorii financiari reprezintă o presiune şi indică o nevoie crescută de automatizare şi expertiză fiscală.
Deşi controalele inopinate au avut o vizibilitate publică ridicată, impactul lor concret asupra companiilor din eşantion este limitat. Doar 14% dintre respondenţi au spus că au fost vizaţi direct, iar un procent şi mai mic a ajuns efectiv în inspecţie fiscală. Acest lucru sugerează că, din perspectiva directorilor financiari, presiunea reală nu vine atât din controale punctuale, cât din acumularea obligaţiilor de raportare şi din incertitudinea legislativă.
În concluzie, sondajul relevă faptul că principala problemă rămâne lipsa de predictibilitate, complexitatea conformării şi percepţia unei administrări fiscale ineficiente. În absenţa unor schimbări structurale, mediul de afaceri consideră că presiunea fiscală va continua să crească, cu efecte directe asupra investiţiilor şi competitivităţii economice.
„Pare că, acum mai mult ca oricând în anii anteriori, predictibilitatea primează, lipsa acesteia fiind invocată de majoritatea covârşitoare a responsabililor financiari din companii. Nu cuantumul taxelor, nici chiar numărul acestora ori birocraţia statului sunt acea problemă numărul unu, ci măsurile care să dea siguranţă companiilor că îşi pot susţine pe termen lung afacerile. Predictibilitatea şi transparenţa sunt bazele unui parteneriat win-win între stat şi contribuabil, ceea ce trebuie să fie obiectivul oricărei reforme fiscale în România”, a concluzionat Alex Milcev, partener, liderul Departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică EY România.
Studiul a fost realizat în ianuarie 2026, peste jumătate (55%) dintre respondenţi provenind din companii cu cifra de afaceri de peste 30 milioane euro, iar restul din companii cu cifra de afaceri sub acest prag. Peste jumătate (57%) dintre companii au peste 100 de angajati, iar peste o cincime (22%) mai mult de 1.000 de angajati.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 53,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2025.
Prezentă în România încă din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.
Are birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
