Cel mai recent sondaj Eurobarometru arată că 75 % dintre europeni, cu opt puncte procentuale mai mult decât în toamna anului 2025, consideră că UE este un spaţiu al stabilităţii într-o lume tot mai instabilă. Procentul de români care consideră asta este similar cu media UE, respectiv 74%. Românii sunt, însă, mult mai optimişti decât media europenilor cu privire la viitorul lumii – 57% faţă de 38%. În schimb sunt cu mult mai puţin mulţumiţi de calitatea vieţii lor – 63% faţă de 83% media UE. Inflaţia, economia şi locurile de muncă sunt principalele preocupări ale românilor, în acord cu media europeană.
"Rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru, publicat miercuri, evidenţiază percepţia europenilor asupra UE ca spaţiu sigur într-un context geopolitic marcat de incertitudini. 75% dintre europeni, cu opt puncte procentuale mai mult decât în octombrie-noiembrie 2025, consideră că UE este un spaţiu al stabilităţii într-o lume tot mai instabilă. Este al doilea cel mai mare procentaj înregistrat în ultimul deceniu", arată, miercuri, Parlamentul European, într-un comunicat de presă.
Similar cu rezultatele obţinute la nivel european, 74% dintre români consideră Uniunea Europeană drept un spaţiu al stabilităţii, în creştere cu 5 puncte procentuale faţă de ultimul sondaj.
Datele sondajului arată că cele mai recente evoluţii de la nivel global au contribuit la pesimismul europenilor privind viitorul lumii: 58% dintre ei se declară pesimişti, faţă de 38% care se declară optimişti.
"Procentul pesimiştilor a crescut cu şase puncte procentuale comparativ cu sondajul din toamna anului 2025. Sentimentul general al cetăţenilor oscilează între incertitudine (44%) şi speranţă (43%), cele două emoţii pe care respondenţii le-au ales cel mai des pentru a-şi descrie starea de spirit", se mai arată în documentul citat.
În România, datele sunt însă exact invers - 57% dintre respondenţi sunt "total optimişti" cu privire la viitorul lumii, iar 38% dintre români se declară "total pesimişti".
În contextul unei lumi în continuă schimbare, în care alianţele se redefinesc constant, 74% dintre europeni consideră benefică apartenenţa la Uniunea Europeană, un nivel record înregistrat prima oară în 2025. Pentru 40% dintre respondenţi, contribuţia UE la protejarea păcii şi la consolidarea securităţii este principalul avantaj al apartenenţei, procentele înregistrate fiind în creştere (+3 puncte procentuale faţă de primăvara anului 2025). Cooperarea îmbunătăţită dintre statele membre este al doilea avantaj pe care l-au ales 34% dintre europeni.
În ceea ce îi priveşte pe respondenţii din România, 73% dintre aceştia consideră că apartenenţa României la Uniunea Europeană este benefică. Valoarea înregistrată este cu 6 puncte procentuale mai ridicată comparativ cu sondajul similar efectuat în urmă cu un an. În acelaşi timp, doar 23% dintre români consideră că România nu a beneficiat de pe urma apartenenţei la UE, în scădere cu 7 puncte procentuale faţă de sondajul efectuat în 2025.
"În această perioadă de incertitudine la nivel mondial, europenii văd din ce în ce mai mult Uniunea Europeană ca pe un reper de stabilitate. Într-o lume tulbure, această încredere este cel mai mare atu al Europei. Se aşteaptă în mod clar de la noi să acţionăm decisiv pentru a le oferi cetăţenilor noştri securitate, prosperitate şi oportunităţi", a declarat preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola.
O bună calitate a vieţii, dar temeri legate de scăderea nivelului de trai
Eurobarometrul PE din primăvara anului 2026 evaluează percepţia europenilor asupra calităţii vieţii din UE. În general, aceasta este văzută într-o lumină pozitivă: 83% dintre respondenţi afirmă că sunt mulţumiţi de calitatea vieţii lor, în timp ce 17% afirmă că nu sunt mulţumiţi.
Datele în România arată, însă, că doar 63% dintre respondenţi sunt "total mulţumiţi" de calitatea vieţii lor.
La nivel european, aproape trei din zece cetăţeni (29%) se aşteaptă ca nivelul lor de trai să scadă în următorii ani, în timp ce 50% cred că va rămâne neschimbat, iar 18% se aşteaptă ca el să crească. Temerile legate de scăderea nivelului de trai sunt cel mai ridicate în Franţa (44%), Portugalia (39%) şi Austria şi Germania (38% în ambele ţări).
Inflaţia este principala problemă în privinţa căreia europenii doresc ca PE să acţioneze
"Opinia potrivit căreia sunt necesare îmbunătăţiri pe plan economic este în concordanţă cu răspunsurile oferite de europeni la întrebarea privind temele asupra cărora îşi doresc ca Parlamentul European să se concentreze cu prioritate. Respondenţii consideră că PE ar trebui să se ocupe, în primul rând, de inflaţie, de creşterea preţurilor şi de costul vieţii (47%, +6 puncte procentuale comparativ cu toamna anului 2025)", se mai arată în comunicatul de presă citat.
Inflaţia, care ocupa deja primul loc în rândul priorităţilor enumerate în sondajele anterioare, a devenit şi mai important în prezent şi depăşeşte cu 12 puncte procentuale preocupările aflate pe următoarele locuri. Urmează, pe locul al doilea, economia şi crearea de locuri de muncă (35 %) şi securitatea şi apărarea UE (34 %).
Răspunsurile românilor sunt în concordanţă cu media europeană. 42% dintre respondenţii români vor măsuri care să combată inflaţia, 41% vor măsuri pentru economie şi locuri de muncă, iar 31% măsuri pentru apărare şi securitate.
UE şi Parlamentul său: o democraţie rezilientă
"Indicatorii generali care măsoară nivelul de satisfacţie faţă de Uniunea Europeană şi de Parlamentul European au rămas stabili în Eurobarometrul PE din primăvara anului 2026, cu o singură excepţie notabilă: 59% dintre respondenţi afirmă acum că sunt mulţumiţi de felul în care funcţionează democraţia în UE, o creştere cu cinci puncte procentuale faţă de noiembrie 2025 şi un rezultat care egalează recordul din 2022", se mai arată în comunicatul de presă citat.
Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2026 a fost realizat de agenţia de cercetare Verian, în perioada 9 aprilie-4 mai 2026, în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat faţă în faţă, iar în unele state membre (Cipru, Danemarca, Malta, Finlanda şi Suedia) au fost realizate şi interviuri video suplimentare (CAVI).
În total, au fost realizate 26.421 de interviuri, dintre care 1.045 în România.
Medikatv.ro
