Scădere drastică de până la 50% a comenzilor în industria textilelor. Toată lumea încearcă să scape de stocuri, în contextul reglementărilor privind sustenabilitatea

Scăderea a venit, în principal, din cauza noilor reglementări UE privind sustenabilitatea. Este vorba de norme mai stricte privind trasabilitatea şi obligaţia folosirii de materii prime sustenabile, informaţii care trebuie înscrise pe codul QR şi care ar fi trebuit să devină obligatoriu pe toate ţesăturile, însă, introducerea lui s-a tot amânat.

Codul QR prevede ca producătorii să respecte normele de trasabilitate şi să folosească materii prime sustenabile, care să aibă minimum 40% materiale recuperabile. Cum toată lumea s-a concentrat pe epuizarea stocurilor în perspectiva introducerii acestui cod, comenzile în industrie s-au redus semnificativ.

"Este o situaţie complicată, toată lumea se plânge de lipsă de comenzi, pentru că toţi încearcă să vândă stocurile, în plus, mai sunt şi obligaţiile legate de folosirea de materii prime sustenabile. N-a fost niciodată o scădere aşa de mare de comenzi", a declarat pentru News.ro Mihai Păsculescu, preşedinte de onoare al Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielărie (FEPAIUS).

Acesta susţine că numai în ultimul an sectorul a pierdut undeva la 40.000 de locuri de muncă, în condiţiile în care aproximativ 25% dintre firmele din piaţă au dat faliment. Este vorba, în general, de IMM-uri, firme subcontractoare, după cum susţine Păsculescu.

Pe lângă reducerea comenzilor, s-a micşorat şi consumul cu aproximativ 10%, mai precizează Păsculescu.

Codul QR sau "paşaportul digital al produsului" are rolul de a-i ajuta pe consumatori, dar şi pe producători să facă alegeri mai sustenabile. În acelaşi timp, acesta permite autorităţilor să verifice mult mai uşor dacă sunt respectate cerinţele legale. Noile reglementări au ca scop stimularea circularităţii, paşaportul digital urmând să ofere informaţii legat de durabilitatea produselor, capacitatea de reutilizare, de modernizare şi de reparare, prezenţa substanţelor chimice care inhibă reutilizarea şi reciclarea materialelor, energia şi utilizarea eficientă a resurselor, conţinutul de materiale reciclate, amprenta de carbon şi amprenta de mediu.

Industria textilelor şi a pielăriei ocupă în continuare o pondere importantă în exporturile României, clasându-se pe a doua poziţie, după industria auto, potrivit statisticilor oficiale, cu o valoare de circa 5,1 miliarde de euro, în 2025.

Din păcate, materia primă provine aproape în întregime din import (90-95%), ceea ce atârnă greu în balanţa comercială a ţării.

Datele INS confirmă şi ele evoluţia pe un trend descendent a acestui sector, în ultima perioadă. Astfel, în luna aprilie 2026, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 10,3%, ca efect al scăderilor din cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-14,2%), industria prelucrătoare (-9,9%) şi industria extractivă (-7,8%).

În primele patru luni din 2026, comparativ cu perioada similară din 2025, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 2,2%, ca urmare a scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-3,5%) şi industria extractivă (-1,0%), conform datelor INS.