Scădere de aproximativ 13% pentru pensiunile agroturistice din România, în primul semestru din 2026/ Creştere în rândul turiştilor străini/ Gastronomia locală, un atu care trebuie valorificat

Evoluţia negativă a avut loc pe fondul diminuării cererii interne, care nu a putut să fie compensată de creşterea înregistrată în rândul turiştilor străini. La relansarea sectorului ar putea să contribuie, însă, gastronomia locală şi promovarea satelor, consideră reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

"Pensiunile agroturistice din România au înregistrat o scădere de 13,8% a sosirilor şi de 12,7% a înnoptărilor în primul semestru din 2026, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Diminuarea cererii interne a determinat evoluţia negativă a segmentului, iar creşterea înregistrată în rândul turiştilor străini nu a fost suficientă pentru a compensa această pierdere", potrivit unei analize realizate de BIBI Touroperator pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică - INS.

Faţă de primul semestru din 2025, pensiunile agroturistice au înregistrat cu 64.368 de sosiri şi cu 111.293 de înnoptări mai puţine, o dovadă a faptului că aceste unităţi s-au confruntat cu un început de an dificil, într-un context în care continuă iniţiativele de diversificare a serviciilor şi de finanţare a investiţiilor, arată compania într-un comunicat de presă.

În acelaşi timp, sosirile turiştilor români au scăzut de la 438.915, în primul semestru din 2025, la 374.358 în perioada similară din 2026, ceea ce reprezintă o diminuare de 14,7%, în timp ce înnoptările s-au redus cu 13,7%, de la 824.042 la 711.411.

Românii au generat aproximativ 93,2% din totalul sosirilor în pensiunile agroturistice în primele şase luni din 2026, pondere care evidenţiază dependenţa segmentului de cererea internă şi relevanţa măsurilor care pot susţine accesul populaţiei la vacanţe în România.

"În mai multe rânduri, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) a semnalat presiunile exercitate asupra turismului intern de reducerea valorii voucherelor de vacanţă şi de creşterea costurilor. Asociaţia a solicitat menţinerea şi extinderea acestui instrument, la valori care să acopere măcar inflaţia", se menţionează în comunicat.

Cât priveşte turiştii străini, sosirile acestora au crescut cu 0,7%, de la 27.081 la 27.270, în vreme ce înnoptările au avansat cu 2,6%, de la 52.115 la 53.453. Evoluţia este pozitivă, însă dimensiunea acestui segment rămâne prea mică pentru a compensa declinul cererii interne, atrag atenţia reprezentanţii touroperatorului.

Se remarcă majorarea din iunie, când sosirile străinilor au crescut cu 12,4%, iar înnoptările lor cu 22,3% faţă de aceeaşi lună din 2025, însă rezultatul unei singure luni nu poate fi extins la întregul an.

"Totalul sosirilor s-a menţinut sub nivelul anului precedent în fiecare dintre cele şase luni analizate. Scăderile au fost de 18% în ianuarie, 14% în februarie şi 19,8% în martie. Ulterior, decalajul s-a redus treptat, la 14,6% în aprilie, 11,5% în mai şi 8,8% în iunie. Înnoptările au urmat o evoluţie asemănătoare. După diminuări de 19,4% în ianuarie şi 19,9% în martie, scăderea s-a situat la aproximativ 8,4% atât în mai, cât şi în iunie. Atenuarea declinului spre finalul semestrului indică o apropiere de rezultatele anului precedent, dar nu o recuperare a pierderilor acumulate", se precizează în comunicat.

Durata medie a şederii a fost de aproximativ 1,90 nopţi în primul semestru din 2026, faţă de 1,88 nopţi în aceeaşi perioadă din 2025, scăderea înnoptărilor este asociată reducerii sosirilor, fără o scurtare a şederii medii la nivelul întregului segment.

Realizatorii analizei arată că evoluţia pensiunilor agroturistice se înscrie într-un context european în care turiştii îşi planifică mai prudent călătoriile. Raportul European Travel Commission pentru primăvara şi vara anului 2026 indică, în pieţele analizate, intenţii de călătorie ridicate, dar mai puţine deplasări şi bugete mai moderate.

"În România, datele privind pensiunile agroturistice evidenţiază o particularitate: durata medie a şederii a rămas aproape neschimbată, în timp ce sosirile s-au redus. Rezultatele indică astfel o diminuare a circulaţiei turistice în acest segment, fără să permită stabilirea dacă aceiaşi clienţi călătoresc mai rar sau dacă s-a restrâns numărul persoanelor care aleg aceste unităţi", se menţionează în comunicat.

La data de 1 septembrie 2026 existau la nivel naţional 1.716 pensiuni agroturistice, cu 18.050 de locuri de cazare, cu o medie de aproximativ 10,5 locuri pe unitate.

Tendinţa de scădere evidenţiată de datele INS se regăseşte şi în portofoliul firmei BIBI Touroperator, ai cărei reprezentanţi consideră că susţinerea turismului rural presupune atât stimularea cererii interne, cât şi dezvoltarea unor oferte atractive, care să asocieze cazarea cu gastronomia locală şi activităţile specifice destinaţiei.

Gastronomia locală

O direcţie de dezvoltare este asocierea cazării cu gastronomia locală, activităţile în natură şi descoperirea patrimoniului comunităţilor, declară Adrian Voican, vicepreşedinte ANAT.

În iulie 2026, existau 740 de Puncte Gastronomice Locale în 39 de judeţe, iar 13 PGL-uri erau recunoscute ca exemple de bună practică în cadrul reţelei "România Tradiţiilor Creative".

"În spatele unei pensiuni agroturistice sunt, de multe ori, economiile şi munca unei familii. Când scad rezervările, efectele ajung şi la producătorul de brânzeturi, la legumicultor, la meşteşugar sau la ghidul local. De aceea, susţinerea vacanţelor în România înseamnă şi susţinerea economiei satului românesc. Avem nevoie de vouchere de vacanţă predictibile, de promovare constantă şi de oferte care să-i dea turistului motive să rămână încă o noapte: o masă cu produse locale, o drumeţie, un atelier, o poveste a locului", a precizat Adrian Voican, vicepreşedinte ANAT.

Acesta spune că gastronomia şi ospitalitatea sunt atuuri care trebuie transformate în experienţe bine organizate, uşor de găsit şi de rezervat. În acelaşi timp, creşterea interesului turiştilor străini trebuie cultivată, fără să se uite faptul că turistul român susţine astăzi cea mai mare parte a acestui segment.

"Clienţii solicită cel mai frecvent micul dejun, iar pentru pensiunile din zone mai izolate preferă demipensiune cu mese tradiţionale sau cer informaţii despre accesul la Punctele Gastronomice Locale din apropiere. Posibilitatea de a lua masa la destinaţie devine astfel un element important în alegerea cazării şi în organizarea sejurului. Ofertele care combină cazarea cu mese tradiţionale, activităţi şi experienţe locale pot susţine atractivitatea destinaţiilor şi pot oferi motive pentru prelungirea şederii. Pentru pensiunile agroturistice, provocarea este transformarea acestor oportunităţi în rezervări şi înnoptări", arată reprezentanţii touroperatorului.

Bucovina, Maramureş, Bran-Moieciu şi zona Sibiului ocupă primele poziţii între destinaţiile rurale solicitate de clienţi, iar rezervările se fac tot mai aproape de data plecării, prin solicitări de tip last minute. O excepţie o reprezintă pachetele pentru sărbători, în special Crăciunul şi Revelionul, pentru care turiştii îşi asigură locurile cu luni înainte.