România riscă să piardă 11,9 miliarde de euro fonduri europene alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) din cauza proiectelor întârziate. Autorităţile de la Bucureşti au identificat proiecte aflate în întârziere în cuantum de 8 miliarde, la care Comisia Europeană adaugă altele de 3,9 miliarde, conform datelor prezentate, vineri, de ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş. El a explicat că, pentru ca un proiect derulat prin PNRR să fie considerat în grafic, autorităţile de la Bruxelles cer ca stadiul de implementare a acestuia să fie de cel puţin 50%. Ministrul a admis că România are un ”ritm lent” în care se fac aceste investiţii.
”În ceea ce priveşte riscul de a pierde banii europeni, tocmai miza aceasta este, în ceea ce priveşte renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, unde avem investiţii cu o valoare de 8 miliarde de euro, pe care le-am estimat că există un risc de neimplementare. Comisia Europeană a evaluat că, în plus faţă de aceşti 8 miliarde, încă 3,9 miliarde s-ar afla în aceeaşi situaţie şi, desigur, acum ne concentrăm pentru ca în renegociere să securizăm absorbţia grantului, care înseamnă 13,1 miliarde de euro pentru ţara noastră şi este obiectivul pe care îl urmărim imediat”, a afirmat Marcel Boloş, vineri, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări.
Evenimente
19 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
El a subliniat că absorbţia fondurilor puse la dispoziţia României prin PNRR va depinde în mare măsură şi de felul în care autorităţile vor face monitorizarea în timpul rămas până la data la care trebuie să fie implementat PNRR, respectiv 31 august 2026.
Boloş este de părere că ”fiecare clipă rămasă până la data implementării finale a PNRR-ului este preţioasă, astfel încât să reuşim ca cei 28 de miliarde de euro pe care îi avem alocaţi să nu îi pierdem”.
Ministrul Proiectelor Europene a explicat că, pentru a considera că un proiect poate fi finalizat în termenul prevăzut în PNRR, oficialii europeni iau în calcul stadiul de implementare în care acesta se află şi care trebuie să fie de cel puţin 50%.
”Progresul fizic pe care l-a solicitat Comisia pentru investiţii ca să rămână pe componenta de grant este de 50%, peste 50%. Deci e o condiţie destul de dură pentru noi, pentru că ritmul acesta lent de implementare a investiţiilor, din păcate, îl avem. Noi am încasat de la Comisia Europeană 9,4 miliarde euro, la care se vor adăuga încă 1,279 milioane euro până pe data de 10 iunie. Am plătit până acum la beneficiari, respectiv la cei care au contracte de finanţare încheiate 8,3 miliarde euro. În situaţie de risc de întârziere a implementării, adică cele care sunt cu risc de neimplementare, noi le-am estimat, împreună cu colegii, la valoarea de 8 miliarde de euro. Comisia Europeană spune că în plus, din punctul lor de vedere, s-ar mai adăuga 3,9 miliarde, deci am avea un total în risc investiţii în valoare de 11,9 miliarde euro”, a subliniat Marcel Boloş.
Ministrul a explicat că autorităţile de la Bucureşti consideră că au clarificat, din punct de vedere tehnic şi al respectării condiţiilor de eligibilitate, problema proiectelor de infrastructură de apă-canalizare demarate prin Programul ”Anghel Saligny”, finanţat din fonduri guvernamentale, astfel încât unele dintre aceste să poată fi preluate pentru finanţare în PNRR.
Boloş este de părere că şi proiectele care vizează componenta de conectivitate pentru comunităţile locale ar putea primi finanţare europeană, acest aspect fiind, în prezent, în curs de analiză la Comisia Europeană.
”De asemenea, la Ministerul Transporturilor, unde este o sumă importantă pentru proiectele de infrastructura de transport, în discuţie sunt două aspecte: actualizarea costurilor, investiţiilor din infrastructura de transport şi transferul unei sume importante din bugetul de stat, noi spunem finanţare publică naţională, în valoarea proiectelor, în valoarea decontată din fonduri PNRR, care este de asemenea în curs. Deci spuneam că miza este una foarte mare pentru ţara noastră din perspectiva renegocierii, pentru că ea priveşte salvarea portofoliului de proiecte de investiţii cu un ritm lent de implementare, respectiv înlocuirea acestora cu proiecte compatibile cu criteriile de eligibilitate PNRR şi acestea provin din Programul «Anghel Saligny», de la Administraţia Fondului pentru Mediu şi din programul naţional, respectiv fondurile naţionale alocate pentru conectivitate, care sunt proiecte importante pentru comunităţile locale din România”, a explicat Boloş.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
