Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) contestă cele trei variante înaintate de Ministerul Muncii referitoare la creşterea salariului minim la nivel naţional, începând de la 1 ianuarie 2018, pe care le consideră ”proaste”. Preşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, spune că patronatul nu a fost consultat pe acest subiect. Potrivit CNIPMMR, varianta care avansează un salariu minim în sistemul privat şi o altă valoare pentru salariul minim în sistemul bugetar va genera o migrare a forţei de muncă spre stat, iar domeniul privat nu va mai fi atractiv.
”Toate cele trei variante sunt proaste, una mai proastă ca cealaltă. Cum poţi să ai două salarii minime? Oricine a învăţat puţină şcoală ştie că ai un singur minim, nu două”, a declarat marţi preşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, într-o conferinţă de presă.
Valoarea salariului minim garantat în plată la nivel naţional este de 1.450 lei/lună în prezent.
Potrivit primei variante, ar trebui să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar şi 1.550 lei/lună pentru sistemul privat. Varianta B indică un salariu minim de 1.550 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar, iar varianta C propune un salariu minim de 1.650 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar.
Rogojinaru afirmă că CNIPMMR nu este de acord cu niciuna din cele trei variante.
”Sunt multe lucruri stabilite arbitrar, nu reuşesc să rezolve problemele reale ale României. Acum în România numai cine nu vrea nu munceşte”, afirmă Rogojinaru.
În opinia oficialilor CNIPMMR, creşterile nu pot fi aplicate în lipsa unei analize a impactului asupra IMM-urilor.
”Discuţiile referitoare la creşterea salariului minim, apărute în contextul legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, arată numeroasele disfuncţionalităţi existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereuşind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor şi ale salariaţilor”, mai spun reprezentanţii CNIPMMR.
Din punctul de vedere al CNIPMMR, varianta A reprezintă varianta cu cel mai mare impact negativ.
”Acest sistem cu două salarii minime la nivel naţional, cel din sectorul bugetar mai mare decât cel din sistemul privat, va determina o creştere a numărului de angajaţi în sistemul public, în timp ce întreprinzătorii privaţi vor resimţi lipsa forţei de muncă”, afirmă oficialii CNIPMMR.
Ei spun că prin acordarea unui salariu minim mai mare în sistemul bugetar, munca în domeniul privat nu mai este atractivă, atât timp cât în domeniul public se va câştiga un salariu mai mare, fără a exista criterii de performanţă şi fără a fi legat de productivitatea muncii.
În primul trimestru al anului 2016 salariul minim a fost cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea muncii a fost cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010.
În ceea ce priveşte variantele B şi C, prin care se realizează o mărire a salariului minim, ”fără a exista nicio analiză care să justifice această mărire”, coroborat cu faptul că în cazul creşterii salariului minim întreprinderile mici şi mijlocii sunt cele care resimt cel mai mult povara creşterii costurilor salariale, vor avea ca efect o reducere a gradului de ocupare în special în rândul tinerilor, categoria de vârstă care este cea mai vulnerabilă şi care îşi găseşte cel mai greu un loc de muncă, consideră reprezentanţii Consiliului.
CNIPMMR susţine totodată că o creştere a salariului minim, având implicaţii multiple la nivel macroeconomic, impune cam înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu, să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creşterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei româneşti, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferenţelor dintre mediul urban şi rural, salariul minim vizând toţi angajatorii, inclusiv cei din sate şi din zonele defavorizate din România.
”CNIPMMR susţine crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective şi pertinente, prin care să fie stabilit salariu minim la nivel naţional, finanţat din fonduri europene, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti”, precizează conducerea CNIPMMR.
Oficialii patronatului spun că impactul salariului minim asupra productivităţii muncii este negativ, iar o creştere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivităţii muncii cu 2,3%.
”Se pare că ȋn Romȃnia creşterea costurilor determinată de creşterea salariului minim nu este compensată prin creşterea productivităţii, ci dimpotrivă, productivitatea scade”, subliniază oficialii Consiliului.
În opinia acestora, la nivel macroeconomic, principalul pericol este creşterea preţurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către preţurile bunurilor sau serviciilor comercializate.
CNIPMMR aminteşte totodată şi de analiza Comisiei Europene din cadrul Raportului de ţară al României din 2017.
“În ianuarie 2016, guvernul a instituit un grup de lucru tripartit care vizează introducerea unui mecanism de indexare a salariului minim în viitor. S-a realizat un studiu de impact care a analizat efectele economice şi sociale ale modificării salariului minim şi grupul tripartit a aprobat instituirea unui grup de experţi care să asigure crearea mecanismului pe baza concluziilor studiului. În ciuda acestor evoluţii, în ianuarie 2017 guvernul a decis să majoreze ad-hoc salariul minim la 1.450 lei (322 euro) începând cu 1 februarie 2017 şi la 1.750 lei (390 euro) până în 2020. Aceste majorări nu se bazează pe criterii obiective, în ciuda activităţii grupului tripartit”, arată raportul citat de CNIPMMR.
În cursul anului 2016, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat un studiu, din analiza căruia a reieşit că nu se susţine scenariul creşterii salariului minim, evidenţiind numeroase efecte negative asupra microîntreprinderilor, ratei de ocupare şi şomajului, veniturilor bugetare şi economiei în ansambul ei, punctează CNIPMMR.
De asemenea, potrivit art. 164, aliniatul (1) din Codul muncii, “salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor”.
CNIPMMR spune însă că până în prezent nu a avut loc nicio consultare cu confederaţiile patronale.
Comisia Europeană menţionează în cadrul Raportului de ţară al României, 2017, că “majorările salariului minim continuă să fie adoptate fără aplicarea unor criterii obiective", iar majorările ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucrătorilor care sunt remuneraţi cu salariul minim şi au condus la o concentrare puternică în partea inferioară a distribuţiei salariilor (Comisia Europeană, 2016)". De asemenea, se menţionează că au fost înregistrate progrese “limitate în ceea ce priveşte stabilirea salariului minim.”
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
