Criza sanitară a amplificat îngrijorările cu privire la schimbările climatice şi a subliniat importanţa creşterii sustenabilităţii şi a protecţiei mediului în întreaga lume, arată o analiză EY, potrivit căreia energiile regenerabile pot accelera decarbonarea sectorului energetic din Romania, dar iniţiativele publice trebuie să se sincronizeze cu intenţiile de business.
”Criza sanitară a amplificat îngrijorările cu privire la schimbările climatice şi a subliniat importanţa creşterii sustenabilităţii şi a protecţiei mediului în întreaga lume. Necesitatea decarbonării a generat schimbări în strategiile globale ale guvernelor şi companiilor în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi sursele de energie regenerabile. La nivel global, marile puteri şi, în acelaşi timp, cei mai mari poluatori, China şi SUA îşi dispută lupta pentru decarbonare, în timp ce în Europa, Pactul Verde European angajează ţările membre către o economie curată şi circulară. În România, decarbonarea sectorului energetic se bazează în mare măsură pe sprijinul oferit de Pactul Verde European”, conform analizei EY ”Decarbonarea sectorului energetic din România prin energii regenerabile”.
Potenţialul energiei regenerabile pe piaţa locală poate deveni motorul decarbonării sectorului energetic românesc, atâta timp cât iniţiativele publice se sincronizează cu intenţiile de business, conform analizei EY.
”România are un uşor avans din perspectiva ponderii energiei din surse regenerabile faţă de media Uniunii Europene. În aceleaşi timp, suntem în topul ţărilor din UE din perspectiva dependenţei de cărbune pentru generarea energiei electrice la un cost cu aproximativ 50% peste preţul mediu din piaţa de energie în 2020. Accelerarea tranziţiei către energie regenerabilă este un obiectiv economic necesar în contextul preţurilor CO2 actuale, al preţurilor tehnologiilor regenerabile, al fondurilor europene, dar şi al unui mix energetic sustenabil. EY susţine această tranziţie prin contribuţia proprie, EY este 'carbon negative' în 2021, dar şi prin soluţiile oferite companiilor cu privire la decarbonare, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi atragerea fondurilor europene pentru atingerea acestor obiective”, spune Mihai Drăghici, senior manager, consulting, EY România.
România a atins în 2020 obiectivul de 24% din consumul de energie total provenit din surse regenerabile. Pentru 2030, noul obiectiv stabilit de guvernul român este de 30,7%, realizabil prin adăugarea a 7GW în capacitate regenerabilă.
În ceea ce priveşte consumul de energie, conform datelor Eurostat, în 2019, puţin peste 24% din consumul de energie a provenit din surse regenerabile de energie, plasând România pe locul 10 în UE şi peste nivelul mediu al Uniunii.
În 2020, producţia de energie electrică din România provenea în proporţie de 12,4% energie eoliană, 3,4% din panouri solare fotovoltaice şi 27,6% din hidroenergie. În total, producţia de energie regenerabilă (eoliană, fotovoltaică şi biomasă) a reprezentat 16% din total.
Emisiile de gaze cu efect de seră ale României au scăzut cu peste 50% faţă de nivelurile din 1990 datorită unei reduceri semnificative a cererii de energie şi a activităţii industriale, creşterii eficienţei energetice şi conformării treptate la standarde de mediu mai restrictive. În prezent, energia reprezintă încă sursa principală de emisii, reprezentând două treimi din emisiile naţionale de gaze cu efect de seră, urmate de agricultură şi industrie.
Tranziţia energetică către emisii reduse de carbon în România se poate realiza prin sincronizarea iniţiativelor private şi publice. În ultimii ani, România a suferit o scădere a atractivităţii în ceea ce priveşte investiţiile în energie regenerabilă, parţial din cauza lipsei de reglementări şi a sprijinului guvernamental adecvat. Potrivit celui mai recent clasament EY Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI), în ciuda faptului că România s-a poziţionat printre primele 40 de ţări cele mai atractive în materie de energie regenerabilă în 2015 (locul 34), în 2020, ţara noastră a scăzut sub acest top, fiind depăşită de ţări europene precum Polonia, Grecia şi Austria.
Cu toate acestea, în contextul introducerii Pactului Verde European, mai multe companii multinaţionale din domeniul energiei au asimilat valul de schimbări şi au implementat agenda sustenabilităţii în strategia lor de afaceri. În acelaşi timp, şi-au anunţat intenţia de a investi în proiecte de energie curată la nivel local.
La nivel guvernamental, în 2020 au fost introduse acorduri de cumpărare a energiei electrice, pentru a stimula investiţiile în sectorul surselor regenerabile de energie prin dereglementarea pieţei locale de energie electrică, conform reglementărilor UE privind piaţa comună, permiţând astfel investitorilor să minimizeze riscurile tranzacţiilor.
”Până când această modificare legislativă va intra în vigoare, toate tranzacţiile cu energie electrică pot fi efectuate exclusiv pe piaţa centralizată într-un mod transparent, public, competitiv şi nediscriminatoriu. Această restricţie asupra acordurilor negociate în mod liber a fost văzută ca principalul obstacol care împiedică investiţiile în capacităţile de nouă generaţie, în special în sectorul regenerabil”, spun analiştii.
Mai mult, o schemă de contracte pentru diferenţă este evaluată în prezent la nivelul Ministerului Energiei, cu sprijin financiar din partea BERD, pentru a sprijini investitorii interesaţi de dezvoltarea de proiecte de energie curată în România.
Noua lege a energiei electrice, aflată în proces de redactare, cu sprijinul BERD, va include prevederi relevante legate de legislaţia UE de mediu, flexibilitatea sistemului, interconectarea sporită şi liberalizarea pieţei, care reprezintă facilitatori pentru tranziţia către o economie cu emisii reduse de carbon.
EY propune şase recomandări pentru un plan integrat de tranziţie către energii regenerabile, prima fiind actualizarea politicilor şi a legislaţiei pentru a stimula investiţiile în energii regenerabile. Armonizarea cadrului legal cu cel de reglementare va favoriza o implementare susţinută a capacităţilor de energie regenerabilă, spun specialiştii.
”La nivel naţional, proiectele strategice trebuie definite, prioritizate şi abordate în contextul potenţialului semnificativ de finanţare a facilităţii de recuperare şi rezilienţă şi a altor fonduri UE disponibile. Dezvoltarea unei infrastructuri rezistente şi flexibile va fi elementul central al integrării surselor regenerabile de energie - un grad ridicat de stabilitate a reţelei poate uşura tranziţia energetică. Adoptarea de noi tehnologii pentru stocarea energiei, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi creşterea producţiei descentralizate vor creşte cota de energie curată ce va fi instalată. Dezvoltarea unor mecanisme specifice pieţei pentru a asigura beneficii maxime pentru participanţi şi pentru a valorifica întregul potenţial al integrării surselor regenerabile de energie”, arată EY.
O altă recomandare este abordarea bazată pe agilitate pentru atingerea obiectivelor Pactului Verde European - evaluarea stării actuale, stabilirea obiectivelor, urmărirea progresului, evaluarea din partea sectorului şi adaptarea din mers sunt paşii cheie ai procesului de transformare.
Ce prevede Pactul Verde European
Sprijinul prevăzut de Pactul Verde European este un factor cheie pentru tranziţia către industriile energetice cu emisii reduse de carbon în întreaga Uniune Europeană.
Neutralitatea în emisiile de gaze cu efect de seră a fost definită ca o ţintă pentru 2050 şi pentru Uniunea Europeană, un deziderat stipulat în cadrul Pactul Verde European. El reprezintă un angajament legal, un set de iniţiative care vizează uşurarea tranziţiei Europei către o economie curată şi circulară prin utilizarea eficientă a resurselor, restaurarea biodiversităţii şi reducerea poluării sub toate formele.
Până în 2030, obiectivul pentru reducerea gazelor cu efect de seră este de cel puţin 50% şi spre 60% comparativ cu nivelurile din 1990. Una dintre principalele modalităţi prin care Comisia Europeană îşi propune să realizeze neutralitatea climatică este decarbonarea sectorului energetic.
Tranzacţionarea emisiilor de carbon sau proiectele de compensare şi reducere a carbonului reprezintă soluţii pe termen scurt la o problemă stringentă. 75% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE provin din producţia şi utilizarea energiei în sectoarele economice.
Pentru decarbonarea sectorului energetic şi atingerea obiectivelor stabilite în cadrul acordului au fost instituite mai multe mecanisme europene de finanţare. Dintre acestea, principalii beneficiari ai Mecanismului de Tranziţie Justă sunt Polonia, Germania şi România, având în vedere dependenţa ridicată de combustibilii fosili pentru consumul de energie. România va putea accesa până la 4,4 miliarde euro ca parte a acestui mecanism, care promite să sprijine tranziţia către energie cu emisii reduse de carbon şi, de asemenea, să îmbunătăţească infrastructura energetică şi să creeze noi locuri de muncă în cadrul economiei verzi.
Principalele economii ale lumii care au adoptat energia regenerabilă sunt, paradoxal, cei mai mari poluatori din lume: China, urmată de Statele Unite. China este lider mondial în domeniul electricităţii din surse de energie curate, generând 28,7% din producţia eoliană globală şi 31,9% din producţia solară globală. SUA este al doilea cel mai mare producător atât de energie eoliană, cât şi de energie solară, generând 21,7% din producţia eoliană globală şi 14,7% din producţia globală de energie solară (date din 2018).
În ultimii ani, China şi-a manifestat dorinţa de a investi în infrastructura de energie verde şi a respectat acest angajament prin dublarea noii capacităţi regenerabile în 2020. Cu toate acestea, cererea de energie din aceste două economii majore rămâne foarte dependentă de combustibilii fosili.
În Statele Unite, Donald Trump, sceptic în privinţa schimbărilor climatice, a retras Statele Unite din Acordul de la Paris privind Schimbările Climatice, tratat internaţional cu caracter juridic obligatoriu privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, şi a acordat prioritate creşterii economice, ignorând necesitatea reducerii emisiilor de CO2 şi susţinând că reglementările de mediu ar putea afecta milioane de locuri de muncă.
După 4 ani de zero acţiune climatică, cetăţenii americani s-au orientat către un lider foarte diferit, care a poziţionat protejarea mediului în topul priorităţilor viitoarei administraţiei. În ziua 1 a preşedinţiei sale, Biden a aderat la Acordul de la Paris, a revocat permisul pentru un nou sistem de conducte petroliere şi a promis că va susţine iniţiative care vor conduce la o economie americană bazată 100% pe energie curată, cu zero emisii nete cel târziu în 2050 şi reducerea emisiilor de carbon din stocul imobiliar american cu 50% până în 2035.
Pe 22 aprilie, Ziua Pământului, Statele Unite vor găzdui un summit climatic, unde liderii marilor naţiuni, poluatori majori din lume, vor discuta despre promisiuni ambiţioase în ceea ce priveşte decarbonarea. Cu toate acestea, punerea promisiunilor în acţiuni, mai precis în legislaţie şi reglementări se poate dovedi mai dificilă decât pare, cu un Congres American divizat şi, în plus, influenţa generată de lobby-ul marilor corporaţii de combustibili fosili. China şi Statele Unite vor juca însă cel mai important rol la nivel mondial în procesul de combatere a schimbărilor climatice.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020.
Prezentă în România din anul 1992, EY are peste 800 de angajaţi în România şi Republica Moldova şi furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Are birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
