Inflaţia din zona euro a accelerat la 3,3% în august, cel mai ridicat nivel din septembrie 2024, în principal din cauza scumpirii energiei provocate de războiul cu Iranul şi de blocarea Strâmtorii Ormuz. Pieţele consideră acum aproape sigură o nouă majorare a dobânzilor de către Banca Centrală Europeană, potrivit CNBC.
Rata anuală a inflaţiei a crescut de la 2,9% în iulie şi 2,8% în iunie, conform estimării preliminare publicate marţi de Eurostat.
Principalul factor a fost energia. Inflaţia în această categorie a accelerat puternic, de la 10,3% în iulie la 14,3% în august, într-o zonă euro dependentă de importurile energetice.
Războiul cu Iranul şi blocarea Strâmtorii Ormuz au majorat preţurile petrolului şi produselor rafinate, în timp ce Europa a fost afectată în mod deosebit şi de perturbările de pe piaţa gazelor naturale.
Inflaţia de bază, care exclude energia, alimentele, alcoolul şi tutunul, a evoluat însă în direcţia opusă, coborând uşor de la 2,5% la 2,4%.
Piaţa vede aproape sigură o majorare a dobânzii în septembrie
Investitorii şi-au consolidat aşteptările că BCE va majora din nou dobânzile la reuniunea din 10 septembrie. Cotaţiile pieţei indicau marţi dimineaţă o probabilitate de 98,9% pentru o creştere cu 0,25 puncte procentuale, care ar duce rata-cheie la 2,5%, potrivit datelor LSEG.
BCE a majorat deja dobânda principală la 2,25% în iunie, prima creştere din 2023, ca reacţie la presiunile inflaţioniste globale generate de conflictul cu Iranul.
Una dintre principalele preocupări ale băncii centrale este ca actualul şoc inflaţionist, considerat iniţial temporar, să nu devină structural şi să înceapă să se transmită în salarii şi în preţurile serviciilor.
O nouă lovitură pentru gospodării şi companii
O nouă majorare a dobânzilor ar veni însă într-un moment dificil pentru economia zonei euro, deoarece gospodăriile îndatorate şi companiile se confruntă deja cu efectele scumpirii energiei.
Joe Nellis, director pentru cercetare economică la MHA, consideră că BCE se confruntă cu o alegere dificilă între combaterea inflaţiei şi costurile economice ale unor dobânzi mai mari.
„Costurile mai ridicate ale împrumuturilor vor continua să pună presiune asupra gospodăriilor puternic îndatorate, să slăbească pieţele imobiliare şi să facă investiţiile mai scumpe pentru companii”, a spus Nellis.
Întreprinderile mici şi mijlocii ar putea fi printre cele mai afectate. Potrivit economistului, o nouă creştere a costurilor de finanţare ar putea determina multe IMM-uri să îşi amâne pe termen nedefinit sau chiar să abandoneze proiectele de investiţii.
Medikatv.ro
