Jucători români şi externi de pe piaţă de energie au solicitat o investigaţie internaţională privind independenţa Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pe fondul preocupărilor legate de ingerinţele politice care ar fi putut duce la denaturarea semnificativă a pieţei, scrie publicaţia britanică ICIS.
”În conformitate cu normele UE, pe care România ca stat membru s-a angajat să le respecte, autoritatea de reglementare va rămâne independentă de influenţa sectorului politic sau a sectorului privat. Cu toate acestea, părţile interesate active pe piaţă şi la nivel regional au cerut Comisiei Europene să examineze o serie de cazuri care pun în discuţie neutralitatea paznicului pieţei române de energie”, scrie publicaţia britanică ICIS.
Acestea includ:
- Reuniuni raportate între politicieni, oficiali guvernamentali şi oficiali ai ANRE în afara programului de lucru, în scopul de a influenţa reglementarea preţurilor la electricitate şi gaze.
- Afirmaţiile conform cărora o ordonanţă controversată de urgenţă care solicită plafonarea preţurilor la gaze şi energie electrică, care a dus la distorsiuni importante ale pieţei în acest an, ar putea fi scrisă de cel puţin un membru al autorităţii de reglementare, la instrucţiunile unui înalt funcţionar guvernamental.
- Faptul că autoritatea de reglementare a acceptat să plafoneze preţurile la energie electrică pentru producători după cerinţele care decurg din ordonanţa de urgenţă a Guvernului 114/2018, în ciuda principiilor de piaţă liberă ale UE care obligă la formarea preţurilor libere încorporate în cel de-al treilea pachet de energie, pe care statele membre trebuie să le respecte.
- Afirmaţii conform cărora autoritatea de reglementare a stabilit că rata de rentabilitate a furnizorilor are un scop politic în loc să creeze un mediu de piaţă echitabil.
Infringement
Surse UE au declarat ICIS că acuzaţiile ar putea duce la proceduri ale Comisiei Europene împotriva României dacă comisia constată că cerinţele de independenţă relevante pentru autoritatea de reglementare nu au fost respectate pe deplin.
Conform articolului 6 alineatul (3) din Regulamentul 942/2019 şi al articolului 57 alineatul (7) din 944/2019, până la 5 iulie 2022 şi, ulterior, la fiecare patru ani, Comisia va trebui să prezinte un raport Parlamentului European şi Consiliului UE privind independenţa autorităţilor de reglementare în statele membre. Aceasta înseamnă că comisia va fi obligată să investigheze independenţa acestor autorităţi într-un fel sau altul.
Apelurile la o investigaţie internaţională împotriva autorităţii de reglementare române vin pe fondul încercărilor recente ale parlamentului de a aduce modificări unei legi cheie care poate exonera în mod eficient membrii ANRE superiori de orice acuzaţie de neglijenţă care ar fi putut duce la distorsiuni semnificative ale pieţei.
Mai multe surse intervievate de ICIS au subliniat că membri din conducerea ANRE au avut întâlniri periodice cu parlamentari, inclusiv Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor a Parlamentului României.
Sursele spun că, deşi membrii comitetului de reglementare şi parlamentarii au dreptul de a discuta evoluţia pieţei, ei subliniază că unele dintre întâlniri au avut loc la sediul ANRE Bucureşti în afara programului de lucru sau la sfârşit de săptămână. Scopul acestor întâlniri a fost să exercite influenţă politică asupra membrilor ANRE, au spus surse.
Într-o declaraţie către ICIS, Iancu a negat afirmaţiile, insistând că, în calitate de autor al unui raport care aprobă instrumentele legale care au dus la organizarea autorităţii de reglementare, el a luptat pentru a susţine independenţa autorităţii de reglementare.
"Având în vedere aceste argumente, nu aş fi putut fi eu cel care a încălcat independenţa autorităţii de reglementare", a spus el.
Iancu a mai insistat asupra faptului că „nu a existat vreun weekend în care el s-a întâlnit cu vreunul dintre membrii conducerii ANRE la sediul autorităţii de reglementare sau în altă parte”.
Într-o declaraţie către ICIS, ANRE a spus că întâlnirile şi discuţiile dintre membrii ANRE şi Parlamentul român ar avea loc în cadrul legal şi instituţional.
„Consiliul de Administraţie format din şapte membri nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni de la nicio entitate publică sau privată pentru îndeplinirea responsabilităţilor […] Toate deciziile Consiliului sunt precedate de consultări publice […] la propunerea organizaţiilor profesionale sau a consumatorilor”, a transmis instituţia.
Surse au susţinut, de asemenea, că o notă explicativă pentru articolele legate de pieţele de energie incluse în Ordonanţa de Urgenţă 114/2018, care a dus la denaturarea pieţei şi a transformat România într-una dintre cele mai scumpe pieţe de gaze şi electricitate din Europa în acest an, ar fi putut fi redactate de cel puţin un membru din conducerea ANRE.
ICIS a văzut un document word al proiectului de notă, care îl arată pe Claudiu Dumbrăveanu, directorul departamentului de electricitate şi gaze naturale din ANRE, ca autor.
O sursă apropiată de autoritatea de reglementare a spus că, în timp ce OUG 114/2018 a fost redactat, atât Dumitru Chiriţă preşedintele ANRE, cât şi Dumbrăveanu au fost invitaţi în mod regulat la guvern pentru a se întâlni cu Florin Ciocănelea, consilierul prim-ministrului, pentru a primi instrucţiuni legate de redactarea şi implementarea ordonanţei.
Sursa a spus că o astfel de acţiune era contrară directivelor UE 72/2009 şi 73/2009 privind energia electrică şi gazele naturale care precizează:
„Statele membre garantează independenţa autorităţii de reglementare şi se asigură că îşi exercită atribuţiile imparţial şi transparent. În acest scop, statele membre se asigură că, atunci când îndeplinesc sarcinile de reglementare care îi sunt conferite de această directivă şi de legislaţia aferentă, autoritatea de reglementare: (ii) nu căutaţi şi nu luaţi instrucţiuni directe de la niciun guvern sau altă entitate publică sau privată atunci când îndeplinesc sarcinile de reglementare."
Într-o declaraţie către ICIS, Florin Ciocănelea, care acum a părăsit guvernul pe motive de sănătate, a declarat că a participat la mai multe întâlniri cu membri din conducerea ANRE pentru „analize şi informaţii” cu privire la evoluţia pieţelor energetice din România şi la nivel regional.
"În niciun caz, nu am influenţat sau nu am dat instrucţiuni membrilor ANRE superiori cu privire la redactarea sau implementarea OUG 114/ 2018", a spus el.
Ordonanţa, care acoperă alte sectoare economice, inclusiv cel bancar, a fost adoptată de guvernul condus de PSD în decembrie 2018. Actul normative stipula, printre altele, reglementarea tarifelor la gaz pentru consumatorii finali şi a introdus atât o cerinţă la import, cât şi o taxă de 2% privind cifra de afaceri anuală a companiilor. Ulterior, a fost modificat pe tot parcursul anului 2019, astfel încât preţul reglementat al gazelor naturale s-ar aplica numai pentru gospodării, mai degrabă decât toţi consumatorii, iar impozitul de 2% ar fi impus marjelor brute ale companiilor comerciale şi furnizorilor, mai degrabă decât cifrei de afaceri anuale.
Ordonanţa a produs distorsiuni pe piaţă, deoarece producătorii aveau sarcina să vândă gaze naturale şi electricitate la tarife reglementate către gospodării. Volumele de gaze au fost alocate de către autoritatea de reglementare, dar nu au fost suficiente pentru a completa cererea. Aceasta a însemnat că furnizorii au fost nevoiţi să crească importurile, transformând România într-o piaţă premium. În noiembrie, preţurile de import din România trebuiau să fie în medie cu 5 euro/MWh mai scumpe decât pe VTP-ul austriac.
ANRE nu a abordat în mod specific întrebarea ICIS cu privire la autorul proiectului de ordonanţă de urgenţă aferent pieţelor energetice.
Respectarea normelor UE
Surse au spus că la scurt timp după publicarea Ordonanţei de Urgenţă 114/2018, ANRE a fost însărcinată să stabilească tarife reglementate pentru vânzarea de energie electrică produsă local pentru gospodării.
Nu este clar cum au fost calculate aceste tarife şi pe baza cărei metodologii.
Cu toate acestea, o sursă activă de pe piaţă a declarat că autoritatea de reglementare a avut opţiunea de a respinge cererile guvernului de a reglementa tarifele, solicitând guvernului să respecte normele UE privind piaţa liberă pentru a evita orice procedură de infringement a CE împotriva României. Cu toate acestea, autoritatea de reglementare a ales să implementeze ordonanţa, au spus sursele.
În cele din urmă, comisia a declanşat o procedură de infringement împotriva României în acest an. Se referă la plafonul de preţ şi la obligaţia impusă producătorilor de a acorda prioritate gospodăriilor atunci când vând volume.
Ulterior, autoritatea de reglementare a prezentat o propunere de a elimina treptat obligaţiile până în primăvara anului 2021, cu doar un an mai devreme decât în 2022, atunci când plafonul de preţ introdus iniţial prin OUG 114/2018 trebuia eliminat treptat.
În declaraţia către ICIS, ANRE a declarat că comitetul de reglementare a aprobat metodologia de stabilire a preţurilor pentru producătorii de energie electrică ca parte a contractelor reglementate între producători şi furnizorii de ultimă instanţă. Autoritatea a spus că ordinul ANRE 10/2019, care aprobă această metodologie, a fost contestat în instanţă de către participanţii la piaţă.
ANRE a recunoscut că este obligată să pună în aplicare legislaţia primară, dar a adăugat că a avertizat guvernul că articolele din OUG 114/2018 ar trebui să respecte reglementările UE privind piaţa liberă. Dar nu a reuşit acest lucru.
O altă critică susţinută de participanţii la piaţă la adresa ANRE este aceea că a emis decizia 474/2019 în care a încercat să forţeze producătorii să îşi vândă producţia către câţiva consumatori. Nerespectarea deciziei ar fi dus la sancţiuni de 10% din marja lor brută.
Metodologia de alocare a gazului produs intern către anumiţi consumatori a fost opacă şi arbitrară, au declarat surse pentru ICIS.
În cele din urmă, decizia a fost anulată în prima jumătate a acestui an, dar sursele au subliniat că, la întocmirea acesteia, autoritatea de reglementare a stabilit că aceasta va fi emisă pe baza articolului 8 din Ordonanţa de Urgenţă 33/2007.
Cu toate acestea, articolul 8 din Ordinul UE 33/2007 promovează în mod eficient instituirea unei pieţe libere a energiei electrice şi a gazelor [...] în beneficiul tuturor consumatorilor şi furnizorilor din UE.
„Articolul 8 din Ordinul UE 33/2007 nu a stabilit temeiul legal al emiterii deciziei 474/2019. Nu există nicio legătură între cei doi, ridicând întrebări dacă autoritatea de reglementare ar fi putut acţiona cu rea-credinţă la emiterea deciziei 474/2019", a declarat o sursă de piaţă.
ANRE nu a răspuns la întrebarea din partea ICIS cu privire la compatibilitatea articolului 8 din Ordinul UE 33/2007 cu decizia sa 474/2019.
Rata de rentabilitate
Sursele din piaţă au ridicat, de asemenea, întrebări cu privire la metodologia de stabilire a ratei reglementate de rentabilitate a furnizorilor.
O sursă a declarat că ANRE a calculat rata bazată pe o rată a dobânzii interbancare (ROBOR) de 3,66% la care a adăugat încă 2 puncte procentuale. Aceasta însemna că rata distribuitorilor se ridica la 5,66% anual. Reglementatorii iau în calcul această rată atunci când stabilesc tarife anuale pentru distribuitori.
Cu toate acestea, sursa a spus că rata reglementată de rentabilitate ar trebui să ia în considerare alţi factori, cum ar fi cheltuielile de capital şi operare, precum şi costurile legate de furt şi pierderi.
Rata a fost în cele din urmă scoasă în martie 2019 şi stabilită printr-o ordonanţă guvernamentală de urgenţă din aprilie 2019 la 6,9%. Stabilind o rată mai mică, autoritatea de reglementare ar putea calcula tarife mai ieftine, a spus sursa.
„Rata (stabilită de ANRE) a descurajat companiile să intre pe piaţă”, a spus el.
ANRE a declarat că rata a fost stabilită de comitetul de reglementare, în conformitate cu articolele 169/2018 pentru vânzarea cu amănuntul a energiei electrice. Acesta a spus că rata stabilită de ANRE a fost contestată în instanţă.
Taxa de 2%
Parlamentul a încercat recent să aprobe o serie de amendamente pentru a exonera pe membrii conducerii ANRE de orice acuzaţie de neglijenţă care ar fi putut duce la denaturari semnificative ale pieţei.
Legislativul a încercat să facă acest lucru prin eliminarea a două articole din Ordonanţa de Urgenţă 33/2007, care ar fi eliminat membrii locurilor de muncă dacă s-ar fi dovedit neglijenţa.
Modificările propuse, care au fost respinse şi returnate spre examinare Parlamentului de către preşedintele României, Klaus Iohannis, urmăresc, de asemenea, să crească competenţele autorităţii de reglementare în gestionarea a milioane de euro pe care se aşteaptă să-i adune ca urmare a unei taxe de 2% impusă de către guvernul privind marjele brute ale companiilor de energie. Se înţelege că veniturile din impozitul de 2% sunt utilizate pentru a finanţa activităţile ANRE.
Nu se ştie câţi bani ar putea încasa autoritatea de reglementare ca urmare a impozitului impus prin OUG 114 / 2018, dar sursele din piaţă estimează între 100 şi 200 de milioane de euro pe an. Bugetul anual al ANRE a fost de obicei estimat la aproximativ 18 milioane de euro.
Răspunsul Comisiei
Într-o declaraţie către ICIS, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că comisia a fost în contact strâns cu autorităţile române cu privire la măsurile introduse de OUG 114/2018 pentru a elimina potenţialele conflicte cu dreptul UE, dar a refuzat să comenteze comportamentul ANRE.
”În pofida normelor administrative naţionale, este responsabilitatea exclusivă a autorităţii naţionale de reglementare (ANRE) să stabilească modul în care funcţionează şi este gestionat. ANRE trebuie să fie, de asemenea, capabilă să ia decizii autonome, independent de orice organism politic, public sau privat. Evaluarea respectării criteriilor de independenţă se face de la caz la caz, ca parte a rolului comisiei în monitorizarea implementării corecte a legislaţiei UE”, a declarat comisia.
Totodată, CE arată că tratatele UE definesc clar rolurile statelor membre şi ale comisiei.
”Statele membre sunt responsabile pentru aplicarea corectă a acquis-ului energetic şi transpunerea corectă şi în timp util a directivelor. Pe de altă parte, comisia monitorizează aplicarea dreptului sindical în calitate de tutore al tratatelor. Conform articolului 17 din Tratatul UE, comisia trebuie să asigure aplicarea legislaţiei UE sub controlul Curţii de Justiţie a UE. Prin urmare, comisia este responsabilă de monitorizarea punerii în aplicare a legislaţiei UE de către statele membre şi de asigurarea respectării legislaţiei UE. Aceasta include recurgerea la procedurile formale de încălcare, atunci când este necesar”, arată Comisia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
