Ministerul Finanţelor a publicat în transparenţă decizională proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind prima rectificare a bugetului de stat pe anul 2026. Rectificarea acoperă obligaţiile certe şi urgente ale acestui final de an – medicamente şi servicii medicale, pensii, drepturi salariale, asistenţă socială, dobânzi, plăţi restante – şi le finanţează din economiile identificate în execuţie, în limita anvelopei de cheltuieli şi a ţintei de deficit. Ministerul Finanţelor avertizează că nu sunt angajate cheltuieli noi fără sursă de finanţare.
Ministerul Finanţelor anunţă, joi, că a supus dezbaterii publice proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind prima rectificare a bugetului de stat pe anul 2026.
"Proiectul asigură fondurile necesare pentru serviciile medicale şi medicamente, pentru drepturile salariale şi pentru cheltuielile sociale, prin redistribuirea resurselor în funcţie de execuţia bugetară pe primele nouă luni şi de necesarul estimat până la sfârşitul anului. Rectificarea este construită cu menţinerea ţintei de deficit cash de 6,2% din PIB", se arată într-un comunicat de presă de joi transmis de Ministerul Finanţelor.
Reprezentanţii instituţiei precizează că alocările suplimentare sunt corelate cu reducerea sumelor estimate că nu vor fi utilizate în acest an şi cu actualizarea prognozei de venituri pe baza încasărilor efective.
"Proiectul are la bază concluziile Raportului privind situaţia economică şi bugetară pe primul semestru şi execuţia bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2026, încheiată cu un deficit de 3,81% din PIB, faţă de 5,31% din PIB în aceeaşi perioadă a anului 2025", se mai arată în document.
Cadrul rectificării: deficit, venituri, cheltuieli
Potrivit Ministerului Finanţelor, rectificarea este construită în limita anvelopei de cheltuieli şi a ţintei de deficit cash de 6,2% din PIB.
"PIB-ul nominal utilizat la rectificare a fost actualizat la 2.086,3 miliarde lei, pe baza celor mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică. În termeni nominali, deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei, la 130,3 miliarde lei, ponderea în PIB menţinându-se la 6,2%", precizează oficialii instituţiei citate.
Aceştia mai transmit că veniturile bugetului general consolidat se diminuează, per sold, cu 4,7 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde lei. Prognoza de venituri a fost actualizată pe baza încasărilor efective din primele nouă luni (influenţe la bugetul de stat):
· încasări peste program la TVA (+7,18 miliarde lei, din care 2,81 miliarde lei sume defalcate pentru bugetele locale), impozitul pe venit (+2,03 miliarde lei), impozitul pe profit (+1,19 miliarde lei), impozitul pe dividende de la persoane juridice (+0,95 miliarde lei) şi impozitele specifice sectorului bancar şi energetic, inclusiv contribuţia de solidaritate (+1,71 miliarde lei);
· încasări sub program la accize (−3,68 miliarde lei, inclusiv efectul reducerii accizei la motorină), taxele din jocuri de noroc (−0,75 miliarde lei), veniturile nefiscale (−1,87 miliarde lei) şi sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate (−4,58 miliarde lei), corelate cu ritmul de execuţie a proiectelor.
"Pe partea de cheltuieli, suplimentarea acoperă obligaţii certe până la sfârşitul anului: dobânzile aferente datoriei publice (+3,5 miliarde lei), transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat (+3,47 miliarde lei), asistenţa socială (+0,72 miliarde lei) şi drepturile de personal", se arată în comunicat.
Potrivit documentului citat, sursa o reprezintă sumele estimate că nu vor fi utilizate în acest an: proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile cu grad redus de execuţie (−5,24 miliarde lei la bugetul de stat, din care −4,99 miliarde lei din rezerva constituită la Ministerul Finanţelor - Acţiuni Generale pentru continuarea finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene), subvenţii (−1,14 miliarde lei), alte transferuri şi cheltuieli de capital.
"Rectificarea aplică mecanismul prevăzut de Legea finanţelor publice nr. 500/2002 (art. 21 alin. (5)): 10% din creditele aprobate prin legea bugetului au fost reţinute la nivelul ordonatorilor principali de credite şi nu au putut fi angajate în primul semestru. La rectificare, aceste sume sunt puse la dispoziţia ordonatorilor acolo unde necesarul până la finalul anului este fundamentat - în principal în sănătate - şi sunt reduse acolo unde execuţia arată că nu vor fi utilizate", explică oficialii Ministerului Finanţelor.
Potrivit acestora, diminuările de sume reţinute operate prin această rectificare depăşesc 3 miliarde lei, cele mai mari fiind la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (−1,09 miliarde lei), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (−0,56 miliarde lei), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (−0,49 miliarde lei), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (−0,28 miliarde lei) şi Ministerul Energiei (−0,25 miliarde lei).
Sănătatea: cea mai mare suplimentare netă
Potrivit datelor transmise de minister, Sănătatea beneficiază de cea mai mare suplimentare netă din această rectificare.
"Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate creşte cu 3,22 miliarde lei, credite de angajament şi credite bugetare, pentru asigurarea continuităţii în acordarea medicamentelor, materialelor sanitare şi serviciilor medicale (+3,20 miliarde lei) - inclusiv programele naţionale de sănătate şi decontarea serviciilor medicale spitaliceşti - şi pentru susţinerea drepturilor salariale ale personalului din unităţile sanitare publice. Totodată, sunt puse la dispoziţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aproximativ 3,9 miliarde lei din sumele reţinute la începutul anului în acest buget. Plafonul până la care CNAS poate încheia contracte cost-volum/cost-volum-rezultat este stabilit la 9,1 miliarde lei", se mai arată în comunicat.
La Ministerul Sănătăţii sunt prevăzute alocări suplimentare de 774 milioane lei: 183 milioane lei pentru drepturile salariale ale serviciilor publice judeţene de ambulanţă, 200 milioane lei pentru funcţionarea unităţilor şi compartimentelor de primiri urgenţe (UPU/SMURD) din spitalele din reţeaua autorităţilor locale şi 391 milioane lei pentru acţiuni prioritare de sănătate şi programe naţionale de sănătate în spitalele din subordinea ministerului. Sunt puse la dispoziţia ministerului şi aproximativ 500 milioane lei din sumele reţinute iniţial. Având în vedere gradul redus de execuţie a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, se reduc 700 milioane lei de la această natură de cheltuieli; per sold, bugetul ministerului se majorează cu 72 milioane lei.
Pensii, drepturi salariale şi asistenţă socială
"Transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat se majorează cu 3,47 miliarde lei, pentru echilibrarea bugetului de pensii până la sfârşitul anului; bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale creşte, per sold, cu 3,32 miliarde lei. La Ministerul Afacerilor Interne se asigură 563 milioane lei pentru drepturile de pensie din luna decembrie 2026 şi 68,6 milioane lei pentru încadrarea promoţiei de absolvenţi ai Academiei de Poliţie", mai arată Ministerul Finanţelor.
Pentru bugetele locale, rectificarea asigură fondurile necesare drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav şi indemnizaţiilor lunare, serviciilor sociale din protecţia copilului, centrelor pentru persoane adulte cu handicap, căminelor pentru persoane vârstnice şi Programului pentru şcoli al României, detaliate mai jos.
Bugetele locale: +2,81 miliarde lei din TVA, din care 2 miliarde lei pentru stingerea plăţilor restante
Potrivit Ministerului Finanţelor, sumele defalcate din Taxa pe Valoarea Adăugată pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează per sold cu suma de 2.808,4 milioane lei, după cum urmează:
· +280,1 milioane lei pentru cheltuielile descentralizate la nivelul judeţelor: +124,2 milioane lei pentru Programul pentru şcoli al României (septembrie-decembrie 2026), +86,3 milioane lei pentru serviciile sociale din sistemul de protecţie a copilului, +57,7 milioane lei pentru centrele de zi şi centrele rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap, +12,8 milioane lei pentru căminele pentru persoane vârstnice, +5,1 milioane lei pentru întreţinerea unităţilor de învăţământ special şi +0,4 milioane lei pentru punerea în executare a unor sentinţe judecătoreşti; −6,4 milioane lei la drepturile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale din învăţământul special, potrivit datelor comunicate de unităţile administrativ-teritoriale;
· +237,1 milioane lei pentru cheltuielile descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti: +106,6 milioane lei pentru drepturile asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav şi indemnizaţiile lunare, +83,9 milioane lei pentru finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, +53,5 milioane lei pentru căminele pentru persoane vârstnice, centrele de zi de îngrijire şi recuperare, unităţile de îngrijire la domiciliu şi indemnizaţia îngrijitorilor informali, +18,8 milioane lei pentru centrele pentru persoane adulte cu handicap, +11,9 milioane lei pentru centrele de zi destinate prevenirii separării copilului de familie, +9,5 milioane lei pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă şi +8,4 milioane lei pentru protecţia copilului la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti; −31,7 milioane lei la gratuitatea transportului public pentru elevi şi −23,8 milioane lei la Programul pentru şcoli în municipiul Bucureşti, ca diferenţă între sumele alocate iniţial şi necesarul comunicat;
· +2.257,5 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale: 257,5 milioane lei prin aplicarea mecanismului de echilibrare prevăzut la art. 7 din Legea bugetului de stat, pe baza noii estimări a impozitului pe venit, şi 2.000 milioane lei pentru achitarea plăţilor restante;
· +33,7 milioane lei pentru învăţământul preuniversitar particular şi confesional acreditat, inclusiv pentru punerea în executare a unor sentinţe judecătoreşti de către Judeţul Arad.
"Cele 2 miliarde lei pentru plăţile restante funcţionează ca un mecanism de compensare între autorităţile publice locale, operatorii economici şi buget. Sumele se alocă pe judeţe şi localităţi pentru stingerea arieratelor şi plăţilor restante înregistrate la 30 septembrie 2026 de unităţile administrativ-teritoriale, de instituţiile finanţate din bugetele locale şi de spitalele din reţeaua autorităţilor locale faţă de furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări, faţă de furnizorii de energie termică în sistem centralizat şi operatorii de transport public de călători, precum şi faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale", se mai arată în comunicat.
Banii sunt utilizaţi exclusiv pentru stingerea obligaţiilor fiscale restante ale acestor operatori economici şi ale autorităţilor locale către buget, pe baza certificatelor de atestare fiscală şi a acordurilor încheiate între părţi: datoriile administraţiei locale către furnizori se compensează cu datoriile furnizorilor către buget. Mecanismul reduce arieratele din economie şi deblochează lanţurile de plăţi, sumele regăsindu-se în încasările bugetului general consolidat. Cererile pot fi depuse până la 25 noiembrie 2026, iar sumele repartizate şi neutilizate până la 21 decembrie 2026 se retrag.
Investiţii, PNRR şi fonduri europene
"Bugetul de investiţii al bugetului general consolidat se majorează prin această rectificare cu 0,9 miliarde lei, la 170,1 miliarde lei, respectiv 8,2% din PIB - cu 4,9 miliarde lei peste programul aprobat prin legea bugetului", mai transmite Ministerul Finanţelor.
Suplimentarea este orientată către finalizarea proiectelor din PNRR şi a proiectelor de investiţii finanţate din fonduri europene: +2,0 miliarde lei pentru proiectele finanţate din componenta de împrumut a PNRR (din care 746 milioane lei la bugetul de stat, prin Ministerul Finanţelor - Acţiuni Generale, care se vor disponibiliza către ordonatorii principali de credite, în raport cu nivelul execuţiilor pe mecanismul prevăzut la aprobarea bugetului şi prin care au fost asigurate sumele şi pe parcursul verii în raport de necesităţi şi gradul de realizare al investiţiilor) şi +1,2 miliarde lei la cheltuielile de capital.
La Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se asigură suplimentar 1,47 miliarde lei pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile. Creditele aferente componentei de grant a PNRR şi celorlalte proiecte cu finanţare externă nerambursabilă se ajustează în funcţie de stadiul implementării (−2,3 miliarde lei, cumulat), fără a afecta proiectele în derulare.
Potrivit Ministerului Finanţelor, proiectul creează şi instrumentele necesare finalizării proiectelor până la termenele asumate:
· ordonatorii principali de credite pot efectua virări de credite neutilizate între titlurile aferente fondurilor europene 2014-2020 şi 2021-2027, Fondului de Modernizare şi programelor cu finanţare rambursabilă, pentru asigurarea derulării corespunzătoare a proiectelor, fără diminuarea finanţării externe nerambursabile;
· Ministerul Finanţelor poate redistribui, la solicitarea ordonatorilor, credite de angajament şi credite bugetare între ordonatori şi între titlurile aferente fondurilor europene şi PNRR (grant şi împrumut), în limita fondurilor aprobate;
· din sumele aferente proiectelor se pot asigura şi cheltuielile necesare finalizării acestora, necuprinse în contractele de finanţare, cu încadrarea în indicatorii tehnico-economici aprobaţi, precum şi sumele stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive;
· pentru proiectele finanţate prin Instrumentul SAFE (6,37 miliarde lei în 2026) sunt permise virări de credite şi redistribuiri între ordonatori.
"Rectificarea acoperă obligaţiile certe şi urgente ale acestui final de an - medicamente şi servicii medicale, pensii, drepturi salariale, asistenţă socială, dobânzi, plăţi restante - şi le finanţează din economiile identificate în execuţie, în limita anvelopei de cheltuieli şi a ţintei de deficit", arată oficialii Ministerului Finanţelor.
Aceştia explică faptul că nu sunt angajate cheltuieli noi fără sursă de finanţare.
"Angajamentele deja asumate de ordonatorii principali de credite - contractele în derulare, proiectele cu finanţare europeană, obligaţiile legale de plată - sunt respectate, iar creditele de angajament sunt corelate cu creditele bugetare, astfel încât plăţile scadente în anii următori să fie acoperite de resurse reale. Solicitările ordonatorilor principali de credite care nu au caracter urgent pentru acest an şi care necesită o analiză comună vor face obiectul discuţiilor din perioada următoare, în cadrul dialogului pe care Ministerul Finanţelor îl are cu fiecare ordonator. Ministerul Finanţelor are convingerea că aceste discuţii vor conduce la soluţii de comun acord, cu respectarea anvelopei bugetare şi a angajamentelor asumate. Prioritizarea investiţiilor şi corelarea angajamentelor multianuale cu resursele disponibile rămân principiile pe baza cărora vor fi construite următoarele decizii bugetare", se mai arată în comunicat.
Ministerul Finanţelor anunţă că a solicitat opinia Consiliului Fiscal, iar proiectul va fi dezbătut în Comisia de Dialog Social şi consultat cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, înainte de a fi supus aprobării Guvernului.
Medikatv.ro
