OpenAI susţine că a rezolvat în 88 de ore o problemă matematică veche de 90 de ani; 10.000 de agenţi AI au lucrat simultan

OpenAI susţine că a rezolvat în 88 de ore o problemă matematică veche de 90 de ani; 10.000 de agenţi AI au lucrat simultan

OpenAI susţine că a găsit o soluţie pentru problema Navier-Stokes, una dintre cele mai dificile probleme nerezolvate ale matematicii, folosind aproximativ 10.000 de agenţi AI care au lucrat simultan timp de 88 de ore, potrivit CNBC.

Compania din spatele ChatGPT a anunţat marţi că ”prezintă o soluţie” pentru problema matematică referitoare la ecuaţiile care descriu mişcarea fluidelor. Rezultatul nu a fost însă validat până acum de Clay Mathematics Institute, instituţia care oferă un premiu de un milion de dolari pentru rezolvarea problemei.

OpenAI afirmă că a utilizat un sistem de agenţi coordonaţi, alimentaţi de un model AI intern. Agenţii puteau rula cod, consulta o versiune stocată a internetului şi comunica între ei în cadrul unor grupuri.

Grupul care a produs soluţia pentru Navier-Stokes a inclus aproximativ 10.000 de agenţi care au lucrat concomitent. Primele instanţe au fost pornite pe 2 septembrie, iar rezultatul a fost obţinut pe 5 septembrie, după aproximativ 88 de ore.

Una dintre marile probleme nerezolvate ale matematicii

Problema Navier-Stokes face parte dintre cele şapte Millennium Prize Problems, selectate în anul 2000 de Clay Mathematics Institute drept unele dintre cele mai dificile probleme matematice.

Institutul a stabilit un premiu de un milion de dolari pentru rezolvarea fiecăreia. Printre celelalte se numără Ipoteza Riemann şi Conjectura Birch şi Swinnerton-Dyer.

Clay Mathematics Institute nu comentase până miercuri soluţia propusă de OpenAI.

Un matematician ridică semne de întrebare

Anunţul a provocat însă controverse. Tristan Buckmaster, profesor de matematică la New York University, a declarat că lucra împreună cu matematicianul Levent Alpöge, angajat al rivalului Anthropic, la probleme matematice care includeau Navier-Stokes.

Buckmaster susţine că Alpöge primise informaţii potrivit cărora date despre progresele lor ar fi ajuns la OpenAI. El afirmă că direcţia urmată de OpenAI seamănă cu cea a cercetării lor şi că aceasta ”nu este direcţia la care ajungi în câteva zile doar oferindu-i unui model enunţul problemei”.

Matematicianul a ridicat şi întrebarea dacă modelele OpenAI ar fi putut fi antrenate pe date provenite din sesiunile lor în Codex. El a precizat însă că nu acuză compania că le-a folosit cercetarea şi că nu a văzut demonstraţia OpenAI.

OpenAI recunoaşte că demersul său a început la 1 septembrie, după ce cercetătorii companiei au auzit ”un zvon” despre progrese în rezolvarea problemei, despre care au aflat ulterior că se referea la munca lui Alpöge şi Buckmaster.

Compania susţine că cercetătorii şi agenţii săi nu au avut acces la lucrările celor doi înainte ca acestea să fie făcute publice şi că nu au fost accesate date specifice ale utilizatorilor. OpenAI a precizat însă că nu poate exclude posibilitatea ca date anonimizate rezultate din utilizarea produselor sale să fi contribuit anterior la îmbunătăţirea modelelor.

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Recomandările editorilor
Ultima oră