Agenţia de evaluare Moody's a anunţat că a redus perspectiva în ceea ce priveşte ratingul României de la pozitiv la stabil, dar a reconfirmat ratingul Baa3 pentru datoria pe termen lung. Analiştii agenţiei au redus perspectiva din cauza politicii fiscale expansioniste, care a dus la creşterea deficitului fiscal, iar politica macroeconomică prociclică a dus la lărgirea deficitului de cont curent, ceea ce va obliga Guvernul să se împrumute tot mai mult, iar ţara ar deveni astfel tot mai vulnerabilă la şocuri financiare externe.
Primul motiv pentru care perspectiva a fost redusă îl reprezintă creşterea deficitului fiscal.
”Politica fiscală expansionistă a României a avut ca rezultat o lărgire a deficitului fiscal, ceea ce este de aşteptat să ducă la o traiectorie ascendentă a raportului dintre datoria guvernamentală şi Produsul Intern Brut (PIB)”, se arată în raportul agenţiei.
Analiştii se aşteaptă la o creştere a datoriei publice pe termen mediu, după ce aceasta a scăzut în ultimii doi ani.
”Aceasta este un rezultat al măsurilor fiscale deja implementate şi care vor urma, potrivit Codului Fiscal, ceea ce va afecta veniturile şi cheltuielile guvernamentale”, se arată în raport.
Experţii avertizează că măsurile de relaxare fiscală şi creşterea datoriei publice arată că România nu a profitat suficient de condiţiile favorabile ale pieţei pentru a-şi reduce semnificativ datoria şi a-şi reface rezervele financiare pierdute în urma crizei financiare.
”După şase ani în care deficitul fiscal a scăzut de la 9% din PIB în 2009 la sub 1% în 2015, finanţele publice ale României au trecut de un punct de cotitură şi este de aşteptat ca situaţia să se deterioreze în anii ce vor urma, ca rezultat al măsurilor de relaxare fiscală cuprinse în Codul Fiscal şi a măsurilor suplimentare introduse de Guvern”, se arată în raport.
Analiştii aşteaptă un avans al nivelului datoriei publice de la 38% din PIB în 2015 la peste 45% din PIB în 2021, ceea ce va face România tot mai vulnerabilă la şocuri externe. În 2007, acest raport era de 12,7%. Al doilea motiv al reducerii perspectivei, în opinia agenţiei, îl reprezintă creşterea deficitului de cont curent.
”Prociclicitatea politicii macroeconomice a dus la o creştere rapidă a salariilor, la o deteriorare a competitivităţii preţurilor şi la o lărgire a deficitului de cont curent”, susţin specialiştii Moody's.
Agenţia avertizează că aceste evoluţii sunt contrare tendinţelor economice şi fiscale anticipate de agenţie atunci când a luat decizia, în decembrie 2015, să crească perspectiva de la stabilă la pozitivă. În decembrie 2015, perspectiva pozitivă a României era bazată pe aşteptarea legată de continuarea evoluţiei sustenabile a economiei şi de o reducere a vulnerabilităţii economiei la şocuri externe.
”Aceste aşteptări nu mai sunt susţinute de tendinţele economice şi fiscale observate de atunci sau de cele care ar putea urma”, se arată în raport.
Astfel, deşi creşterea economică pe termen scurt este robustă, ea este cauzată de politică fiscală expansionistă, iar un avans economic bazat doar pe o cerere internă puternică ar putea afecta competitivitatea pe plan extern.
”Deşi aşteptăm o continuare a creşterii puternice a economiei pe termen mediu (creşterea reală a PIB-ului a fost 4,8% şi este estimată să fie 4% în 2017 şi 3,5% în 2018), această evoluţie nu este sustenabilă şi depăşeşte potenţialul de creştere al României pe termen lung”, se arată în raport.
Drept urmare, motorul creşterii economice a început să se mute din zona exporturilor către cea a cererii interne, alimentat de stimulii fiscali. În aceste condiţii, potenţialul de creştere al economiei româneşti este uşor peste 3% şi rămâne mult mai mic decât înainte de criză, avertizează Moody's. Acesta rămâne redus din cauza lipsei reformelor economice structurale şi a eficienţei slabe a instituţiilor statului, potrivit agenţiei. În plus, politicile economice nu permit o dezvoltare puternică a investiţiilor private, iar piaţa muncii este afectată de o rată a participării redusă şi de migraţie.
Analiştii avertizează că amânările din zona investiţiilor publice reduc competitivitatea ţării, iar lipsa prioritizării proiectelor şi rata scăzută a absorbţiei fondurilor europene duc la o utilizare sub posibilităţi a resurselor financiare disponibile.
”Ca rezultat al creşterii puternice a cererii interne, actualul deficit de cont curent al României s-a dublat în 2016, până la 2,3%, continuând astfel inversarea trendului de îngustare a deficitelor externe din perioada 2007-2014”, au avertizat experţii.
Moody's estimează că deficitul de cont curent s-ar putea lărgi la 3% din PIB în 2017 şi la 3,1% în 2018. În 2014, acesta a fost 0,7%. Agenţia a reconfirmat ratingul Baa3 pentru datoria pe termen lung, pe baza datelor privind evoluţia economică. Nivelul datoriei publice raportat la PIB, deşi ar putea să crească, se menţine încă la un nivel moderat. Analiştii consideră că o continuă supraveghere a situaţiei de către experţi ai Uniunii Europene (UE) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI) ar trebui să susţină o evoluţiei a politicilor economice şi fiscale din România ”în ciuda unui peisaj politic fragmentat”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
