Ministerul Finanţelor: Guvernul a aprobat măsurile propuse pentru sprijinirea pregătirii localităţilor pentru iarnă, finanţarea serviciilor esenţiale şi continuarea investiţiilor/ Trei urgenţe

​„În şedinţa de Guvern a fost aprobat proiectul de Ordonanţă de urgenţă propus de Ministerul Finanţelor, care cuprinde un set de măsuri pentru sprijinirea pregătirii pentru iarnă a localităţilor, eficientizarea utilizării resurselor bugetare existente, facilitarea plăţii facturilor restante, asigurarea continuităţii finanţării serviciilor publice esenţiale, a investiţiilor şi întărirea disciplinei cheltuielilor, pentru a preveni acumularea de noi obligaţii de plată fără acoperire bugetară”, arată, vineri, Ministerul Finanţelor într-un comunicat de presă.

Pachetul răspunde unor probleme concrete identificate la nivelul administraţiei centrale şi locale: facturi restante pentru lucrări executate, fonduri rezervate care nu pot fi utilizate în ritmul necesar, dificultăţi de finanţare a termoficării în sezonul rece şi termene care trebuie adaptate pentru finalizarea operaţiunilor de plată aferente PNRR. 

De asemenea, proiectul include şi preluarea unor investiţii spitaliceşti în Programul Sănătate 2021–2027, deblocarea primelor de carieră didactică şi extinderea metodelor de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea privată a statului, precum şi eliminarea, de la 1 noiembrie 2026, a taxei logistice pentru coletele extracomunitare, înlocuită de noile taxe europene aplicabile aceloraşi fluxuri.

Măsurile sunt adoptate într-un context în care România trebuie să gestioneze simultan presiuni importante asupra cheltuielilor publice, obligaţii de plată acumulate şi necesitatea continuării investiţiilor, cu respectarea ţintei de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru 2026, precizează oficialii de la Finanţe. 

 „Această ordonanţă răspunde la trei urgenţe concrete. Prima: nicio localitate nu trebuie să intre în iarnă fără soluţii de finanţare pentru energia termică — deschidem accesul la împrumuturi bancare garantate de autorităţile locale, iar pentru cele fără acces la credit, la împrumuturi rambursabile din veniturile din privatizare, fără subvenţii noi de la buget. A doua: închiderea PNRR nu trebuie să blocheze plăţile — prelungim termenele de verificare şi plată a cererilor de transfer şi evidenţiem distinct, în buget, sumele necesare finalizării proiectelor, astfel încât facturile pentru lucrările executate să fie plătite la timp, iar obligaţiile rămase să fie cunoscute şi programate corect”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Cea de-a treia urgenţă este eliminarea, de la 1 noiembrie, a taxei  logistice pentru colete — odată cu intrarea în vigoare a noilor taxe europene, pentru că menţinerea unei taxe naţionale paralele ar fi însemnat o dublă impunere pe aceleaşi fluxuri, iar sumele încasate după această dată se restituie integral, spune ministrul.

 

 Soluţii de finanţare pentru operatorii de termoficare

 

Proiectul vizează şi soluţii de finanţare pentru autorităţile locale şi operatorii de termoficare care întâmpină dificultăţi în asigurarea resurselor necesare achiziţiei combustibilului pentru sezonul rece 2026–2027. 

Măsura urmăreşte prevenirea unor dificultăţi de funcţionare a sistemelor de termoficare cauzate de lipsa lichidităţilor pentru achiziţia combustibilului, prin instrumente de finanţare rambursabile, nu prin introducerea unor noi scheme de subvenţionare de la bugetul de stat.

Sunt prevăzute două mecanisme complementare: prima se referă la posibilitatea autorităţilor locale de a garanta, până la 31 martie 2027, împrumuturi bancare contractate de operatorii de termoficare din subordine, pentru achiziţia de combustibil respectiv de a contracta direct împrumuturi, până la 31 decembrie 2026, atunci când operează serviciul.

Cea de-a doua constituie reluarea mecanismului prin care Ministerul Finanţelor poate acorda împrumuturi din venituri din privatizare, prin Trezoreria Statului, în limita unui plafon total de 300 de milioane de lei. Solicitările pot fi depuse până la 31 decembrie 2026, împrumuturile pot fi contractate în anii 2026–2027, iar documentele prevăzute prin ordin al ministrului finanţelor se transmit electronic până la 31 decembrie 2026 inclusiv.

Aceste împrumuturi vor putea fi utilizate pentru producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea agentului termic, inclusiv pentru achitarea facturilor restante şi acoperirea pierderilor induse.

Finanţările vor avea caracter rambursabil, cu scadenţe între 1 şi 10 ani şi posibilitatea unei perioade de graţie de 12 luni la rambursarea principalului. Dobânda va rămâne fixă pe durata împrumutului, fiind calculată pe baza ROBOR la 3 luni, la care se adaugă o marjă de 1, 1,5 sau 2 puncte procentuale, în funcţie de scadenţă.

Valoarea maximă care poate fi autorizată pentru o unitate administrativ-teritorială va fi de 75 de milioane de lei dacă sistemul deserveşte cel puţin 80.001 locuinţe, respectiv 25 de milioane de lei dacă deserveşte cel mult 80.000 de locuinţe, precizează instituţia.  

„Anghel Saligny”: Fondurile neutilizate vor fi redirecţionate către facturile restante

Una dintre intervenţiile importante ale proiectului vizează corectarea mecanismului de utilizare a creditelor bugetare aprobate pentru Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny”, în condiţiile în care există facturi transmise de beneficiari care aşteaptă plata, concomitent cu sume rezervate care nu au fost solicitate integral.

În prezent, o parte din fondurile programului sunt rezervate beneficiarilor care şi-au asumat o cofinanţare de 20%, însă ritmul solicitărilor efective este inferior sumelor alocate iniţial. Acest mecanism a limitat posibilitatea utilizării disponibilului pentru plata altor facturi deja transmise, chiar dacă resursele se află în bugetul aprobat.

Oficialii de la Finanţe spun că proiectul are în vedere ca Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei să poată diminua, începând cu luna noiembrie, sumele rezervate, proporţional cu solicitările depuse în primele 10 luni faţă de sumele estimate iniţial, în funcţie de media lunară a solicitărilor de transfer. Obiectivul măsurii este ca fondurile disponibile să poată fi direcţionate către plăţile restante ale altor beneficiari ai programului. 

„Creditele disponibilizate vor fi utilizate pentru transferul parţial, proporţional, al sumelor din fiecare solicitare înregistrată în platforma digitală, fără aplicarea criteriilor de prioritizare, iar sumele rezervate şi nediminuate vor putea fi solicitate cel târziu până la 10 decembrie 2026”, se arată în comunicat.

 

Evitarea blocajelor la închiderea PNRR  

O altă componentă importantă a proiectului vizează evitarea unor blocaje administrative şi financiare în etapa de închidere a PNRR, într-un moment în care trebuie clarificate şi finalizate operaţiunile aferente proiectelor deja implementate.

Ministerul Finanţelor va prelungi, de la 30 octombrie până la 30 noiembrie 2026, termenul până la care coordonatorii de reforme şi investiţii pot verifica, autoriza şi plăti cererile de transfer, precum şi finaliza operaţiunile din etapa de lichidare. Termenul de 30 noiembrie nu se aplică sumelor individualizate în urma admiterii contestaţiilor formulate de beneficiari.

Raportarea sumelor virate în conturile de venituri ale bugetului de stat se va transmite până la 15 noiembrie 2026 pentru plăţile efectuate până la 30 octombrie şi până la 10 decembrie 2026 pentru plăţile efectuate până la 30 noiembrie.

În paralel, proiectul introduce evidenţierea bugetară distinctă a sumelor necesare finalizării proiectelor din PNRR şi a celor aferente proiectelor eliminate din Plan. O evidenţă separată va fi utilizată şi pentru investiţiile finalizate care au contribuit la îndeplinirea ţintelor, dar pentru care activităţile de mentenanţă sau serviciile conexe continuă după 31 decembrie 2026.

Coordonatorii vor clasifica investiţiile până la 10 noiembrie 2026, iar listele vor fi aprobate prin ordin, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, până la 20 noiembrie. 

Pentru investiţiile finanţate din alte surse care contribuie la ţintele şi jaloanele PNRR, sumele vor fi evidenţiate distinct în solicitările de fonduri aferente componentei nerambursabile, respectiv raportate distinct către MIPE până la 30 noiembrie 2026 pentru componenta de împrumut.

Continuarea investiţiilor spitaliceşti prin Programul Sănătate

Proiectele de infrastructură spitalicească publică eliminate din PNRR, aferente Componentei 12 – Sănătate, investiţia I2, continua prin Programul Sănătate 2021–2027, dacă îndeplinesc regulile de eligibilitate şi se încadrează în alocarea financiară a programului.

Cheltuielile eligibile efectuate înaintea preluării vor fi incluse în contractele de finanţare şi decontate prin program. Sumele finanţate iniţial de la bugetul de stat şi autorizate la rambursare vor fi virate înapoi la bugetul de stat, fără o a doua plată către beneficiari. Cheltuielile din surse proprii vor fi rambursate beneficiarilor potrivit regulilor programului.

Cheltuielile care nu îndeplinesc condiţiile de eligibilitate vor rămâne cheltuieli definitive ale bugetelor din care au fost efectuate şi nu vor fi recuperate de la beneficiari, cu excepţia sumelor afectate de nereguli.  

Ministerul Sănătăţii va transmite raportarea privind investiţiile eliminate din componenta nerambursabilă în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare. Pentru ceilalţi coordonatori de reforme şi investiţii, termenul este de 30 de zile, dar nu mai târziu de 30 noiembrie 2026, se arată în comunicat.

 

Mai mult timp pentru adaptarea caselor de marcat la cerinţele privind codul QR

 

Pentru mediul de afaceri, proiectul aprobă prelungirea până la 31 octombrie 2027 a suspendării sancţiunilor pentru emiterea bonurilor fiscale fără anumite elemente obligatorii, inclusiv datele sub formă de cod QR.

Amânarea aplicării sancţiunilor este determinată de imposibilitatea finalizării, până la termenul actual, a tuturor etapelor tehnice şi administrative necesare implementării noilor cerinţe. Acestea includ adaptarea legislaţiei secundare, dezvoltarea soluţiilor software, testarea şi avizarea echipamentelor şi instalarea actualizărilor la aproximativ un milion de aparate de marcat electronice fiscale, precizează oficialii de la Finanţe.

„Măsura evită sancţionarea operatorilor economici pentru întârzieri care nu le pot fi imputate şi permite finalizarea procesului de adaptare tehnică, fără modificarea obiectivului de digitalizare a evidenţei fiscale”, se menţionează în comunicat.

Eliminarea taxei logistice pentru colete, de la 1 noiembrie

În acelaşi timp, proiectul abrogă, începând cu 1 noiembrie 2026, taxa logistică instituită prin art. XXII din Legea nr. 239/2025 pentru coletele cu valoare declarată sub 150 de euro, cu locul de începere a livrării în afara Uniunii Europene. Măsura asigură coerenţa cadrului naţional cu noile mecanisme europene aplicabile aceloraşi colete — taxa vamală de 3 euro per articol şi taxa de procesare de 2 euro per articol — şi evită suprapunerea unor obligaţii fiscale asupra aceloraşi fluxuri de bunuri.

Pentru coletele predate destinatarilor până la 31 octombrie 2026 inclusiv, regulile privind stabilirea, colectarea, declararea şi virarea taxei, păstrarea evidenţelor, controlul şi sancţiunile rămân aplicabile. Pentru coletele predate începând cu 1 noiembrie 2026, taxa nu se datorează, iar sumele încasate cu acest titlu de furnizorii de servicii poştale nu se virează la bugetul de stat şi se restituie plătitorilor în termen de 30 de zile de la data predării coletului.

 

Alte reglementări incluse în proiect

 

​Rectificarea bugetelor operatorilor economici cu capital de stat, necesară aplicării prevederilor art. XXXVI alin. (2)–(4) din OUG nr. 89/2025, va putea fi aprobată până la 31 decembrie 2026. Potrivit notei de fundamentare, măsura permite reflectarea în bugete a memorandumurilor aprobate de Guvern privind cheltuielile de natură salarială şi personalul, fără influenţe financiare suplimentare faţă de cele deja aprobate.

Pentru a asigura continuitatea sprijinului acordat în sistemul educaţional, proiectul permite alimentarea, în perioada noiembrie–decembrie 2026, a cardurilor pentru primele de carieră didactică destinate personalului didactic validat sau identificat în anul şcolar/universitar 2025–2026, care rămâne în activitate în anul 2026–2027.

Sunt vizate atât persoanele ale căror carduri au fost emise, dar nu au fost alimentate, cât şi cele pentru care cardurile nu au fost emise din cauza unor erori sau neconcordanţe, care urmează să fie clarificate.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării va clarifica erorile în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare, iar beneficiarii vor activa măsura de susţinere până la 14 decembrie 2026. Prima va putea fi utilizată până la 31 august 2027 pentru anul şcolar şi până la 30 septembrie 2027 pentru anul universitar. 52.260 de persoane din totalul de 255.783 de beneficiari validaţi nu au beneficiat de alimentarea cardurilor, se arată în document.

Ministerul Finanţelor precizează că în vederea evitării blocajelor în derularea marilor proiecte de infrastructură, mecanismul lucrărilor executate în regie proprie, reglementat iniţial prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2022 exclusiv pentru Programul operaţional Infrastructură mare 2014–2020, este extins şi în beneficiul Programului Dezvoltare Durabilă şi Tranziţie Justă 2021–2027. 

Această extindere introduce un plafon valoric distinct de 120 de milioane de lei fără TVA, adaptat noii perioade de programare, menţinând pragul de progres fizic minim de 65% pentru contractele reziliate, şi oferă o soluţie legală în cazurile în care antreprenorii manifestă un interes redus la licitaţii, prevenind astfel riscul de dezangajare automată a fondurilor europene.

Pentru sprijinirea autorităţilor administraţiei publice locale care implementează proiecte de dezvoltare a infrastructurii de management integrat al deşeurilor, se aduc clarificări la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2024: suma alocată din bugetul Fondului pentru mediu este de 167.674.715,69 lei, fără TVA. 

În acelaşi timp, se instituie un mecanism prin care Administraţia Fondului pentru Mediu va deconta TVA-ul neeligibil şi nerecuperabil aferent proiectelor vizate, în condiţiile prevăzute de proiect, pe baza unei declaraţii a beneficiarului privind caracterul nedeductibil al taxei.

Cât priveşte domeniul gestionării fondurilor europene şi al administraţiei publice centrale, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 este modificată pentru a actualiza denumirea instituţiei din Ministerul Fondurilor Europene în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi pentru a actualiza atribuţiile instituţiei la nivelul normei primare. Intervenţia legislativă introduce în cadrul legal referinţe directe la mecanismele financiare SEE şi norvegian 2021–2028, la Acordul de parteneriat 2021–2027 şi la programele aferente politicii de coeziune. MIPE va coordona strategic asistenţa tehnică primită prin acordurile cu instituţiile financiare internaţionale pentru implementarea fondurilor europene. De asemenea, va avea calitatea de operator pentru componenta „Dezvoltarea capacităţilor manageriale şi tehnice pentru oraşe şi comunităţi”, din Programul pentru Eficienţă energetică şi energie regenerabilă finanţat prin cea de-a doua contribuţie elveţiană.

De asemenea, proiectul limitează, până la finele anului 2026, angajarea de noi cheltuieli neesenţiale, până la evaluarea de ansamblu a strategiei fiscal-bugetare pentru perioada următoare. „Ordonatorii de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice, centrale şi locale, nu vor mai putea încheia angajamente legale pentru categorii de cheltuieli de bunuri şi servicii precum furnituri de birou, reparaţii curente, obiecte de inventar, cărţi şi publicaţii, consultanţă şi expertiză, pregătire profesională, studii şi cercetări, alte cheltuieli sau transferuri către asociaţii şi fundaţii”, se precizează în comunicat.

Măsura este construită astfel încât serviciile esenţiale să nu fie afectate: rămân integral exceptate sănătatea, învăţământul, pensiile şi asistenţa socială, hrana în penitenciare şi în unităţile de asistenţă socială, intervenţiile în situaţii de urgenţă, apărarea, ordinea publică şi securitatea naţională, deszăpezirea, activităţile culturale, administrarea datoriei publice şi obligaţiile stabilite prin lege ori prin hotărâri judecătoreşti, precum şi pregătirea şi implementarea proiectelor finanţate din programe naţionale, fonduri europene şi împrumuturi ale autorităţilor locale — inclusiv consultanţa şi studiile necesare documentaţiilor de investiţii şi cererilor de finanţare., arată oficialii de la Ministerul Finanţelor.

„Pentru situaţiile obiective, care nu pot fi amânate după 1 ianuarie 2027, rămân disponibile mecanisme de flexibilitate: note justificative aprobate de ordonatorii principali de credite, la nivel local, respectiv memorandum aprobat de Guvern, în situaţii excepţionale, temeinic justificate.

În mod corelativ, instituţiile şi autorităţile publice nu vor mai încheia, până la finele anului, angajamente legale pentru investiţii noi — cu excepţia procedurilor de achiziţie aflate în etapa de comunicare a rezultatului, a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile şi rambursabile, din Fondul de modernizare şi din Instrumentul SAFE, a situaţiilor temeinic justificate aprobate prin memorandum de Guvern şi a lucrărilor urgente asumate de ordonatorii principali ai bugetelor locale”, se menţionează în document.

Conducerea Ministerului Finanţelor precizează că cele două măsuri nu reduc bugetele aprobate şi nu opresc proiectele în derulare. ”Ele previn crearea de noi obligaţii de plată fără acoperire, până la evaluarea obligaţiilor care trebuie avute în vedere la rectificările bugetare şi la construcţia bugetului pentru 2027”, se arată în comunicat.