Ministerul Dezvoltării afirmă că a depăşit ţintele asumate prin PNRR pentru renovarea energetică a clădirilor publice cu până la 39%: România, singurul stat din UE care a legat PNRR de o ţintă explicită privind renovarea aprofundată

„Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a depăşit ţintele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru renovarea energetică a clădirilor publice, atât prin Componenta 5 – Valul Renovării, cât şi prin Componenta 10 – Fondul Local”, arată Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei într-un comunicat de presă.

Instituţia precizează că pentru clădirile publice, finanţate din Componenta C5, ţinta stabilită a fost de 1.375.231 mp, iar documentele încărcate de beneficiari în platforma MDLPA indică 1.907.482 mp renovaţi, adică cu aproximativ 39% peste ţinta asumată. 

În cazul Componentei C10, rezultatele depăşesc obiectivul stabilit: faţă de o ţintă de 1.067.108,66 mp, beneficiarii au raportat 1.120.713,39 mp, cu aproximativ 10% peste ţinta asumată.

”Datele încărcate de beneficiari arată că am depăşit ţintele asumate atât prin Valul Renovării, cât şi prin Fondul Local. Urmează verificarea documentaţiilor, dar rezultatele confirmă amploarea investiţiilor realizate în comunităţile locale. Astăzi avem clădiri publice, precum spitale sau şcoli cu o eficienţă energetică mai bună, consum redus pentru familiile din aceste blocuri de locuinţe, dar şi bani publici economisiţi în cazul facturilor de energie a clădirilor publice renovate. Clădirile care au trecut prin lucrări aprofundate sunt mai sigure din punct de vedere seismic”, a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Clădirile reprezintă aproximativ 40% din emisiile de CO₂ la nivelul Uniunii Europene, iar creşterea eficienţei energetice a fondului construit constituie una dintre principalele componente ale tranziţiei energetice europene. 

Valul Renovării a fost gândit special pentru a combate această problemă. Programul de finanţare în România a vizat clădirile rezidenţiale şi clădirile publice şi cuprinde şi lucrări de consolidare seismică, arată oficialii de la Ministerul Dezvoltării.

Instituţia a sprijinit, din fonduri europene, renovări energetice moderate, aprofundate şi integrate. Renovarea integrată combină eficientizarea energetică cu lucrări de consolidare, reducând consumul de energie şi costurile aferente şi sporind siguranţa seismică.

Raportul Curţii de Conturi Europene

Abordarea României privind renovările aprofundate este evidenţiată şi în Raportul special nr. 20/2026 al Curţii de Conturi Europene, publicat, marţi, care analizează investiţiile pentru eficienţa energetică a locuinţelor finanţate prin PNRR.

Raportul arată că, la nivelul celor 27 de state membre, România a fost singurul stat care a legat o măsură PNRR de o ţintă explicită privind renovarea aprofundată, în contextul în care auditorii europeni au constatat că astfel de renovări nu au fost suficient vizate în ansamblul mecanismului european, susţin oficialii de la  Ministerul Dezvoltării.

„Celelalte ţări membre au finanţat doar renovarea energetică moderată a clădirilor, ceea ce înseamnă o reducere cu 30-60% a emisiilor de CO₂. Renovarea aprofundată, pentru care a optat România, înseamnă reducerea cu peste 60% a emisiilor de CO₂. Totodată, renovarea integrată a fost negociată în mod special de România, în timpul mandatului precedent al actualului ministru, deoarece, în acest pachet, pe lângă renovarea energetică moderată a clădirii, s-au introdus şi lucrări de consolidare”, se menţionează în document.