De-a lungul timpului, la nivelul Comisiei Europene s-a vorbit de mai multe proiecte referitoare la alternativa la gazul rusesc, dar din diferite motive, proiectele nu s-au pus niciodată în practică, spune Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României. El afirmă că există alternative la gazul rusesc, precum Qatar, Algeria, Trinidad Tobago, SUA sau Norvegia.
Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu EY România şi Asociaţia Producătorilor de Energie Electrică (HENRO), a organizat, în data de 17 noiembrie, forumul internaţional intitulat „Rolul României în asigurarea securităţii energetice a Europei”. Evenimentul a avut ca temă centrală problema securităţii energetice din perspectiva României şi s-a axat pe identificarea unor soluţii concrete.
Preocupările actuale legate de securitatea energetică a Uniunii Europene (UE) pun în prim plan eforturile naţionale şi europene pentru asigurarea de energie sigură, accesibilă şi sustenabilă, atât prin diversificarea furnizorilor de gaze naturale şi a surselor producătorilor de energie electrică, cât şi prin utilizarea tehnologiilor de ultimă generaţie şi implementarea soluţiilor de eficienţă energică.
„De-a lungul timpului, la nivelul Comisiei Europene s-a vorbit de mai multe proiecte referitoare la alternativa la gazul rusesc. Doar s-a vorbit, pentru că, din diferite motive, acestea nu s-au pus niciodată în practică. În 2008, de exemplu, se discuta despre proiectul AGRI (Azerbaidjan — Georgia — Romania Interconnector) care îşi propunea transportul gazelor naturale din regiunea Caspică, pe teritoriul Azerbaidjanului şi Georgiei, şi traversarea Mării Negre cu ajutorul navelor metaniere. S-a considerat atunci că în Turkmenistan e dictatură, ca şi cum în Rusia ar fi domnit cea mai autentică democraţie. Problema este că renunţându-se la aceste proiecte, nu a mai fost realizată nici infrastructura de stocare a gazelor, iar în acest moment Europa nu este pregătită deloc din acest punct de vedere. În mod evident, există alternative la gazul rusesc. Sunt pieţe funcţionale precum cele din Qatar, Algeria, Trinidad Tobago, SUA sau Norvegia. Cu toţii aşteptăm s-o vedem pe doamna Ursula Von der Leyen semnând contracte cu una dintre aceste ţări cu maximă celeritate. Nu poţi să nu creezi alternative ştiind că ele există. Rămâne să vedem dacă Europa chiar îşi doreşte să se debaraseze de gazul rusesc sau sunt numai simple declaraţii”, a declarat preşedintele CCIR, Mihai Daraban.
De asemenea, reprezentanţii EY Romania spun că este esenţială interconectarea sistemului naţional de transport al gazelor cu cel al ţărilor vecine.
„Strategia-cadru a Comisiei Europene pentru o uniune energetică rezilientă a reconfirmat importanţa securităţii energetice prin includerea acesteia ca primul din cei cinci piloni care stau la baza uniunii energetice. În acelaşi document, Comisia Europeana a prezentat viziunea care ar trebui să se materializeze printr-un sistem energetic integrat la nivel european, bazat pe competiţie şi liberă circulaţie a energiei peste graniţe. Astfel, se conturează două direcţii strategice. Pe de o parte asigurarea securitatii energetice la nivel naţional, cu proiecte de investiţii precum creşterea capacităţilor energetice nucleare, dar şi diversificarea mixului energetic. Pe de altă parte, consolidarea rolului României ca şi contributor la asigurarea securitatii energetice în plan regional. Specific pentru piaţa de gaz, România este avantajată prin poziţia sa geografică în bazinul Mării Negre şi potenţialul hidrocarburilor din zona offshore. În acelaşi timp însă interconectarea sistemului naţional de transport al gazelor cu cel al ţărilor vecine este esenţială, si de aici importanţa dezvoltării sistemului naţional de transport pe coridorul BRUA şi dezvoltarea pe teritoriul naţional a Coridorului Sudic care să asigure interconectarea cu resursele de gaze din Bazinul Caspic, din estul Mării Mediterane şi din Orientul Mijlociu”, a declarat Georgiana Iancu, partener, coordonator Taxe Indirecte, EY Romania.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
