Zece asociaţii profesionale şi patronale importante din domeniul eficienţei energetice a clădirilor cer Guvernului României să aloce minimum 4 miliarde de euro pentru eficienţa energetică a clădirilor din cele 30,5 miliarde pe care România le poate accesa cu ajutorul Planului de Redresare şi Rezilienţă care trebuie trimis Comisiei Europene.
”Zece asociaţii profesionale şi patronale importante din domeniul eficienţei energetice a clădirilor, reprezentând sute de companii importante din România, dar şi zeci de mii de specialişti din rândul arhitecţilor, inginerilor şi auditorilor energetici, cer Guvernului României să aloce minimum 4 miliarde de euro pentru acest sector din cele 30,5 miliarde pe care România le poate accesa cu ajutorul Planului de Redresare şi Rezilienţă care trebuie trimis Comisiei Europene în perioada următoare”, spun reprezentanţii patronatelor.
România va avea la dispoziţie 30,5 miliarde de euro din fondurile destinate redresării economice şi combaterii efectelor epidemiei generate de coronavirus. Aceste fonduri vor trebui angajate rapid – 70% în următorii 2 ani şi alţi 30% în al treilea. Comisia Europeană a stabilit criterii pentru alocarea acestor fonduri, conform cărora 37% din total, echivalentul a 11,3 miliarde de euro, din total vor trebui cheltuite pentru proiecte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a răspunde cerinţelor Green Deal / Pactul verde european. Sectorul clădirilor este cel mai mare consumator de energie la nivel european, cu 40% din total, şi cea mai importantă sursă de emisii de gaze cu efect de seră, 36% din total, mai mult decât oricare alt sector.
“Încurajăm Guvernul să aloce minimum 4 miliarde de euro pentru eficienţa energetică a clădirilor din fondurile de redresare economică pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziţie. Clădirile ineficiente energetic sunt responsabile pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel european, aşadar ar trebui să aibă alocată suma corespondentă din fondurile de 11,3 miliarde destinate reducerii acestor emisii conform cerinţelor Pactului verde european, adică minimum 4 miliarde de euro. Aceste fonduri ar reprezenta o investiţie cu o mare valoare adăugată pentru economia României, pentru creşterea nivelului şi calităţii traiului pentru cetăţenii români, pentru contribuţia la un mediu mai curat, pentru crearea de locuri de muncă şi pentru reducerea dependenţei de importurile de energie”, afirmă reprezentanţii Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România, Asociaţiei Inginerilor de Instalaţii din România, Asociaţia Cluster pro-nZEB, Consiliului Român pentru Clădiri Verzi / Romania Green Building Council, Energy Policy Group, Asociaţiei QETICS, Ordinului Auditorilor Energetici din România, Patronatul Societăţilor de Construcţii, Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă din România şi Asociaţiei pentru Promovarea Eficienţei Energetice în Clădiri - ROENEF, în comunicatul transmis presei.
Aceştia spun că fondurile sunt esenţiale pentru respectarea obligaţiilor noastre internaţionale şi interne privind reducerea emisiilor, dar şi privind rata de renovare a clădirilor.
Asociaţiile profesionale şi patronale enumeră şapte avantaje pe care le-ar aduce alocarea unei sume cât mai consistente din fondurile pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziţie prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.
”1. Investiţie cu impact major în economie. Fiecare euro investit în renovarea clădirilor returnează în economie cel puţin alţi 4 din beneficii conexe asociate, ceea ce face dezvoltarea acestei zone una dintre cele mai bune direcţii pentru revenirea economică a României. Ar trebui menţionat că sprijinirea renovării clădirilor ajută unul dintre cele mai dinamice sectoare, cel al construcţiilor, care a fost unul dintre motoarele economiei chiar şi în perioada cea mai dificilă a economiei. În plus, reducerea pierderilor energetice din sectorul clădirilor înseamnă şi reducerea importurilor de energie, dar şi posibilitatea de a creşte exporturile de energie. 2. Locuri de muncă suplimentare. Fiecare miliard investit produce, în medie, 20.000 de locuri de muncă noi în economie până în 2030, conform unui studiu realizat de Building Performance Institute in Europe. Eficientizarea economică a clădirilor este o activitate intensivă din punct de vedere al utilizării forţei de muncă, ceea ce contribuie la reducerea şomajului”, arată reprezentanţii asociaţiilor.
Un alt avantaj este scăderea cheltuielilor cu energia pentru cetăţeni.
”Creşterea eficienţei energetice a clădirilor înseamnă că acei cetăţeni care vor beneficia de ea vor plăti facturi mai mici pentru asigurarea confortului în locuinţele lor. Acest lucru este important, în condiţiile în care aproximativ un sfert din gospodăriile României se găseşte în stare de sărăcie energetică, adică au mari probleme în a-şi asigura energia necesară locuinţei la preţuri accesibile pentru veniturile pe care le au. Chiar şi pentru cetăţenii care nu au această problemă, facturile mai mici la energie le permit cheltuieli de altă natură”, mai spun ei.
De asemenea, fondurile ar fi benefice sprijinirii industriilor producătoare din România.
”Alocarea unei sume consistente pentru eficientizarea energetică a clădirilor înseamnă şi un impuls pentru acele industrii care produc materiale şi echipamente necesare reducerii consumului energetic. Acestea se numără printre cele mai importante din ţara noastră, iar stimularea lor are un impact pe termen lung asupra industrializării României”, adaugă ei.
Un alt avantaj menţionat este respectarea angajamentelor legale şi politice luate de România.
”Ţara noastră are obligaţii de respectat – inclusiv legale – atât la nivel european cât şi din legislaţia internă, referitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea ratei de renovare a clădirilor. Astfel, reducerea emisiilor de carbon cu 55% sau 60% până în 2030, dublarea ratei de renovare a clădirilor stabilită prin 'Valul de Renovare' lansat de Comisia Europeană pe 14 octombrie 2020, precum şi alte angajamente europene, vor fi foarte dificil de îndeplinit dacă nu folosim fondurile europene, incluzând aici pe cele pe care le putem cere prin Planul de Rezilienţă şi Redresare”, mai spun ei.
Pe plan intern există Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, actualizată în 2020, prin care suntem obligaţi să creştem masiv rata de renovare, să investim în eficienţa energetică, iar din 2021 orice clădire va trebui proiectată şi construită pentru a avea consum aproape zero de energie (nZEB).
”Nu vom putea respecta această lege fără investirea unor sume consistente, pe care e preferabil să le aducem în primul rând din surse europene, nu naţionale. Ar fi de menţionat şi observaţiile Planul Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice transmise de Comisia Europeană la, care a cerut României planuri mai ambiţioase pentru renovarea clădirilor”, arată patronatele.
Reducerea poluării, care omoară cel puţin 20.000 de persoane anual, ar fi un alt avantaj.
”Consumul crescut de energie are contribuţia sa la fenomenul poluării, fenomen care afectează o bună parte a populaţiei României. Poluarea provoacă peste 20.000 de decese anual la nivel naţional, precum şi îmbolnăviri neletale care afectează activitatea unor comunităţi întregi. În mediul rural în special, va reduce masiv poluarea mediului rezultată din arderea lemnelor de foc, reducând totodată nevoia tăierii copacilor în acest scop”, potrivit patronatelor.
De asemenea, este menţionată şi creşterea calităţii vieţii şi performanţei, de la confort termic şi acustic la reducerea zilelor de boală.
”Clădirile renovate din punct de vedere energetic au efecte pozitive asupra celor care trăiesc, se vindecă, învaţă sau muncesc în mediul creat la interiorul lor. Astfel, conform aceluiaşi studiu BPIE menţionat mai sus, o clădire eficientizată energetic creşte productivitatea angajaţilor cu 12%, reduce zilele de spitalizare cu 11% pentru fiecare pacient şi scade durata în care un angajat bolnav se reface în propria locuinţă pentru a reveni la muncă. De asemenea, o şcoală renovată sporeşte semnificativ performanţele şcolare ale copiilor – ei nu doar că beneficiază de confort termic sporit, dar şi de o calitate a aerului îmbunătăţită, în condiţiile în care copiii studiile arată că în încăperile cu aer viciat copii au un nivel scăzut de concentrare şi se pot îmbolnăvi”, spun acestea.
Renovarea energetică poate aduce şi îmbunătăţirea altor aspecte, precum calitatea acustică şi nivelul de lumină naturală.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
