Iohannis, la Forumul Grupului Băncii Europene de Investiţii: BEI esteun partener important în implementarea proiectelor din PNRR care sunt esenţiale pentru sprijinirea dezvoltării durabile a economiei noastre

„Este o onoare şi o plăcere să particip astăzi (luni -n.r.) la primul Forum al Grupului Băncii Europene de Investiţii. Vă mulţumesc, domnule preşedinte Hoyer, pentru această iniţiativă  oportună de a aduce împreună actori publici şi privaţi pentru a discuta şi a căuta cele mai bune soluţii pentru «Adaptarea la o lume în schimbare”». Într-adevăr, trăim vremuri critice. Un deceniu de schimbări majore a început deja. Securitatea nu mai poate fi considerată de la sine înţeleasă în Europa, în urma războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Preţurile energiei au crescut şi securitatea aprovizionării a fost ameninţată. Inflaţia afectează bunăstarea economică a cetăţenilor noştri. Este nevoie urgentă de acţiune climatică. Cu toate acestea, acţiunea noastră decisivă pentru tranziţia verde întâmpină încă obstacole. La fel şi pentru tranziţia digitală. Economiile globale se confruntă cu creşterea nivelului datoriilor şi cu o încetinire a creşterii, ambele contribuind la sporirea vulnerabilităţilor macroeconomice şi reducerea interesului pentru investiţii. Sustenabilitatea financiară se află sub o nouă presiune. Dependenţele în ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare, în special pentru materiile prime, au devenit o vulnerabilitate majoră pentru economia post-pandemie”, a afirmat Klaus Iohannis, la ediţia inaugurală a Forumului Grupului Băncii Europene de Investiţii care a avut loc luni la Luxemburg.

 

Acesta a adăugat că globalizarea se confruntă cu provocări serioase, lucru ce obligă ţările să se adapteze cât mai rapid.

 

„Ca urmare a acestor lucruri, economia globală devine din ce în ce mai fragmentată. Globalizarea se confruntă cu provocări serioase. Pe scurt – incertitudinea pare să fie certitudinea acestui deceniu. Toate acestea ne obligă să ne adaptăm mai repede decât înainte. Cei care sunt capabili să o facă şi chiar să fie cu un pas înainte vor deveni mai puternici, mai rezilienţi şi mai pregătiţi pentru viitor. Vă voi împărtăşi astăzi viziunea ţării mele despre cum putem face ca acest lucru să se întâmple în Europa. Trei lucruri vor fi esenţiale: În primul rând – adaptabilitatea prin soluţii rapide la provocările actuale, păstrând în acelaşi timp obiectivele noastre strategice. În al doilea rând - unitatea de acţiune. Într-o lume fragmentată, Uniunea Europeană poate reuşi numai dacă statele membre rămân unite. În al treilea rând – să rămânem loiali valorilor noastre fundamentale. În acest moment critic, trebuie să acţionăm decisiv pentru a consolida Europa atât în interior, cât şi pe scena globală”, a completat şeful statului.

 

Construirea rezilienţei începe acasă. Coeziunea noastră internă este nucleul forţei noastre – aceasta trebuie păstrată în mod prioritar. Această nouă eră economică necesită deja investiţii masive în tranziţia verde şi cea digitală, în special prin noi tehnologii curate inovatoare şi competitive. În faţa incertitudinii actuale, pentru a evita un decalaj de investiţii şi inovare, Uniunea Europeană trebuie să rămână o destinaţie atractivă. Şi este de datoria noastră, ca state membre, să contribuim la o Europă stabilă, coerentă şi prosperă, cu o economie solidă şi o industrie competitivă. Economia românească îşi joacă activ rolul în aceste eforturi. Vedem contextul actual ca un catalizator pentru ambiţiile noastre către un viitor digital, verde şi sustenabil şi o oportunitate de a stimula investiţiile în energie, transport, agricultură, infrastructură de sănătate şi tehnologie.

 

„Fondurile şi investiţiile europene au fost sursa prosperităţii României de mai bine de 15 ani, stimulând vizibil PIB al nostru, creşterea economică şi modernizarea ţării”, a mai spus Iohannis.

 

„Am lucrat în mod constant la reforme, concentrându-ne pe coeziune şi reducerea decalajelor de dezvoltare faţă de statele care sunt membre mai vechi ale Uniunii Europene. Rezultatele sunt vizibile. PIB al nostru pe cap de locuitor exprimat în puterea de cumpărare este de aproximativ 75% din media UE în 2022. Ultimele date au confirmat că avem o economie rezilientă. Am avut una dintre cele mai mari rate de creştere economică în 2022 şi ne-am dovedit a fi una dintre cele mai performante, profitabile şi stabile pieţe din Europa de Est. Comunitatea noastră de afaceri investeşte deja în combaterea schimbărilor climatice şi percepe tranziţia către o economie verde ca pe o reală oportunitate”, a completat el. 

 

Preşedintele Iohannis a vorbit şi despre prognozele globale care sunt optimiste cu privire la perspectivele noastre viitoare ca a doua economie ca mărime a Europei de Est şi un exemplu de creştere în regiune.

 

„Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Planul nostru Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi alte fonduri sau programe UE, precum InvestEU, rămân factori de creştere şi catalizatori pentru investiţii puternice în ţara noastră. Banca Europeană de Investiţii este un partener important în implementarea acestor proiecte, care sunt esenţiale pentru sprijinirea dezvoltării durabile a economiei noastre – de la proiecte economice de anvergură la IMM-uri, energie, educaţie, dezvoltare urbană sau conectivitate. Salutăm în mod deosebit angajamentul financiar al Băncii Europene de Investiţii faţă de Planul REPowerEU, contribuind la securitatea energetică şi deschizând calea către o economie verde şi rezilientă a viitorului. Extinderea accesului la finanţare pentru micro-întreprinderi, fermieri şi mediul de afaceri din toată ţara şi evitarea concentrării excesive asupra pilonilor de dezvoltare rămân la fel de cruciale ca şi schimbul de bune practici financiare. Un sprijin suplimentar pentru proiectele de infrastructură municipale ar fi, de asemenea, binevenit”, a mai precizat Preşedintele României.

 

Rezilienţa economiilor diferitor ţări trebuie sporită, iar coeziunea păstrată, a mai afirmat Klaus Iohannis.

 

„Dacă eforturile noastre interne ar trebui ghidate de nevoia de a păstra coeziunea şi de a spori rezilienţa economiilor noastre, acţiunea noastră globală ar trebui definită printr-un cuvânt cheie – încredere. Politicile economice de încredere trebuie să aducă mai multă competitivitate economică, pentru o creştere economică durabilă în Uniunea Europeană. Am văzut în zilele noastre cum dependenţele economice se pot transforma cu uşurinţă într-un precursor al instrumentelor de şantaj. 2022 ne-a învăţat că orice, de la energie la alimente poate fi utilizat ca armă. Cetăţenii noştri nu ar trebui să plătească preţul economic al unor astfel de acţiuni destabilizatoare. Cu toate acestea, nici izolarea şi nici protecţionismul nu pot fi răspunsul. Pieţele conectate, concurenţa globală loială, schimbul de tehnologie şi know-how – toate acestea sporesc productivitatea şi generează prosperitate. Pe scurt – costul tranziţiei verzi şi digitale va creşte, iar competitivitatea europeană va plăti preţul dacă vom tăia legăturile globale. Totuşi, trebuie să alegem cu atenţie aceste legături. Noua realitate geopolitică necesită trecerea de la o abordare bazată exclusiv pe costuri la o abordare mai orientată spre încredere – cu alte cuvinte, îndepărtarea de actorii globali care nu sunt de încredere şi avansarea către o diversificare sigură”, a subliniat şeful statului.

 

El a adăugat că trebuie să existe o apropiere şi faţă de parteneri precum Asia, America Latină şi Africa.

 

„În primul rând, legăturile noastre cu partenerii noştri cei mai apropiaţi rămân o prioritate. Cooperarea transatlantică este crucială – Statele Unite ale Americii împărtăşesc obiectivele noastre. De asemenea, trebuie să ne apropiem de parteneri din întreaga lume, din Asia, America Latină sau Africa. Influenţa noastră politică globală trebuie să corespundă puterii noastre economice. Pentru a face acest lucru, trebuie să fim mai prezenţi şi parte a soluţiei în crizele internaţionale. Cheia este să găsim un teren comun pe care să putem construi împreună. Ca un exemplu de soluţie europeană la crizele globale, 1 miliard de euro au fost mobilizaţi pentru Culoarele de Solidaritate, pentru a consolida securitatea alimentară globală şi a sprijini economia Ucrainei. Pentru ca influenţa noastră politică globală să corespundă cu puterea noastră economică, Uniunea Europeană trebuie, de asemenea, să îşi adapteze oferta de investiţii economice şi ecologice. Instrumente precum Acordurile de liber schimb şi iniţiative precum Parteneriatele industriale sau un posibil club al materiilor prime critice trebuie să fie pe deplin valorificate şi explorate în continuare”, a mai spus Iohannis.

 

Preşedintele Iohannis a salutat „contribuţia Băncii Europene de Investiţii la aceste eforturi prin Fondul dedicat Global Gateway, care sprijină proiecte de infrastructură cu impact ridicat, energie curată şi dezvoltarea umană în întreaga lume”.

 

„În ceea ce ne priveşte, în decembrie anul trecut am convenit, împreună cu partenerii noştri din Azerbaidjan, Georgia şi Ungaria, să dezvoltăm un cablu submarin de electricitate verde la Marea Neagră, parte a priorităţilor de investiţii ale Global Gateway. Acest lucru va contribui la sporirea securităţii energetice în regiune şi în Europa. Uniunea Europeană are instrumentele potrivite pentru a se adapta la acest deceniu al schimbărilor şi pentru a contribui la modelarea lumii de mâine într-un mod durabil, potrivit pentru generaţiile viitoare. Depinde de noi, statele membre, împreună cu parteneri precum Banca Europeana de Investiţii, să conlucrăm pentru realizarea acestui obiectiv. Cu potenţialul, creativitatea şi generaţia sa tânără dinamică, România, ţara mea, este pregătită să contribuie cu aceste soluţii concrete pentru o Europă adaptată pentru viitor”, a conchis Klaus Iohannis.

Urmărește-ne și pe Google News