Grija anilor de după pensionare este probabil ultima pe lista preocupărilor pe care le au tinerii de astăzi, dar vestea bună este că tot mai multe companii încep să ofere angajaţilor pensii facultative ca beneficiu extrasalarial, sprijinindu-i astfel să-şi suplimenteze economiile pentru pensie acumulate prin intermediul pensiilor private obligatorii, a declarat, într-un interviu acordat News.ro, Raluca Ţintoiu, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) şi directorul general al NN Pensii.
Doar puţin peste 392.000 de români plăteau, la finalul lui martie 2016, contribuţii pentru pensiile private facultative, aşa-zisul Pilon III, iar fiecare dintre ei avea în cont, în medie, circa 724 de euro.
Cumulat, cele şapte fonduri de pensii care administrează economiile făcute de participanţi aveau active de aproape 1,3 miliarde de lei, în creştere cu 18,2% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit statisticilor centralizate de APAPR.
Deşi sistemul pensiilor private facultative a fost introdus încă din 2007, acest tip de bonus s-a regăsit destul de rar în pachetele de beneficii oferite de companii angajaţilor, însă încet-încet lucrurile încep să se schimbe, spune preşedintele APAPR, în interviul acordat News.ro.
”Angajatorii sunt vectori importanţi în formarea culturii planificarii viitorului financiar în România şi în sprijinirea angajaţilor să înceapă să se gândească din timp cum îşi vor putea menţine nivelul de trai şi după vârsta pensionării. Iar procentul lor în Pilonul III este în creştere", a afirmat Ţintoiu.
"Acesta va fi trendul cel mai important pentru pensiile facultative. Angajatorii vor deveni din ce în ce mai atenţi la aceste tipuri de beneficii oferite salariaţilor”, a completat şeful APAPR, care precizează că în cazul fondului pe care îl conduce, NN Pensii, businessul de corporate a ajuns să fie mai mare decât cel de retail.
În continuare există, însă, în România un decalaj în privinţa gradului de cunoaştere a beneficiilor pensiilor facultative şi a modului în care funcţionează sistemul, atât în rândul angajatorilor, cât şi la nivel individual, comparativ cu alte ţări europene, admite Ţintoiu, care se aşteaptă însă ca pe viitor numărul de angajatori care oferă salariaţilor lor acest tip de beneficiu să crească, pensia facultativă aducand o serie de avantaje fiscale importante pentru companie.
Concret, contribuţia angajatorului este scutită acum de la plata tuturor taxelor salariale şi se deduce din impozitul pe venit în limita maximă de 400 de euro pe an fiscal. Şi suma plătită individual de salariat se deduce din impozitul pe venit, în limita maximă de 400 euro/an.
La pensia facultativă, salariatul contribuie singur sau împreună cu angajatorul său cu până la 15% din venitul salarial brut pe care îl primeste lunar. Este de fapt un depozit, pe care fondul îl investeşte într-o anumită proporţie ca să înmulţească banii. Cu cât contribuţia e mai mare, cu atât pensia poate fi mai mare.
Suma acumulată în cont va fi la dispoziţia contributorului, după împlinirea vârstei de 60 de ani şi dacă a plătit cel puţin 90 de contribuţii, iar valoarea contului individual depăşeşte un anumit nivel ce va fi stabilit prin lege.
Dacă participantul la pensia facultativă are vârsta necesară şi are nevoie de banii strânşi, dar celelalte două condiţii nu sunt îndeplinite (nu a platit minimum 90 de contributii lunare şi/ sau valoarea contului este prea mică), va primi suma din cont sub formă de plată unică.
În caz de invaliditate pentru afecţiuni care nu-i mai permit să muncească va avea acces la cont. În caz de deces, banii le rămân moştenitorilor.
”Pe termen mediu şi lung, dezvoltarea pieţei pensiilor private facultative va accelera pe măsură ce tot mai mulţi angajaţi vor conştientiza importanţa economisirii pentru pensie. Creşterile de până acum confirmă potenţialul ridicat al pieţei, astfel că ne aşteptăm la o evoluţie pozitivă şi în 2016, în linie cu rezultatele obţinute până acum”, mai spune Raluca Ţintoiu.
Astfel, piaţa pensiilor facultative este estimată să atingă un număr de 500.000 de participanţi şi active nete de 2 miliarde de lei până în 2018.
Prezentăm integral interviul acordat News.ro de către Raluca Ţintoiu:
Reporter: De ce să nu-şi pună salariatul român baza în pensia de la stat? Care sunt factorii care pun presiune pe sistemul public de pensii?
Raluca Ţintoiu: Pensiile private au devenit în ultimii ani un instrument de economisire nu doar util, ci esenţial, în contextul evoluţiei demografice, a schimbărilor în raportul dintre populaţia activă şi numărul de pensionari şi a resuselor publice disponibile pentru asigurarea unor venituri decente la pensie. Tendinţele de scădere a natalităţii şi de îmbătrânire a populaţiei sunt din ce în ce mai accentuate în România, situaţie cu care se confruntă, de altfel, toată Europa.
În numai cinci ani, se estimează că un sfert dintre europeni vor avea peste 60 de ani, în timp ce vârsta medie este cu aproape 10 ani mai mare decât la nivel global, potrivit unor studii realizate de Comisia Europeană în 2014. Populaţia va continua să se diminueze pe termen lung şi în România, de la aproximativ 19 milioane de locuitori câţi vor fi în 2020 la 17,4 milioane de români în 2060, conform predicţiilor Eurostat.
Odată cu această situaţie, scade numărul persoanelor angajate din economie - se estimează că în 2060 mai puţin de 2/3 din populaţia activă va munci - şi se accentuează fenomenul de emigrare, ceea ce va duce la creşterea dependenţei pensionarilor de populaţia activă în următorii ani, cu impact major asupra modului în care vom trăi la pensie, în condiţiile în care longevitatea este, de asemenea, mai mare. În 2060, se estimează că speranţa medie de viaţă la naştere va fi de 86,7 ani la femei şi 81,8 ani la bărbaţi, ceea ce înseamnă speranţa medie de viaţă creşte faţă de 2010 cu 9,4 ani pentru femei şi 12 ani pentru bărbaţi.
Reporter: Toţi acesti factori cumulaţi ridică două întrebări importante: câţi pensionari va ajunge să susţină un singur angajat şi cât din ultimul salariu va însemna pensia de stat?
Raluca Ţintoiu: În prezent, contribuţiile la pensia de stat ale unui angajat trebuie să susţină 1,3 pensionari. Până în 2032, când va ieşi la pensie cel mai numeros val de participanţi la pensiile private obligatorii, se estimează că raportul se va dubla, până la 2,5 pensionari per angajat. Acest aspect va pune presiune asupra sistemului public de pensii şi ar putea avea un impact important asupra angajaţilor şi, implicit, a angajatorilor.
Un român care va ieşi la pensie în 2032 va primi de la stat, conform estimărilor actuale, mai puţin de 30% din ultimul salariu, pensia privată obligatorie urmând să completeze veniturile sale la pensie până la aproximativ 40%.
Reporter: Cât de preocupaţi sunt românii de pensiile private? Înţeleg ei cum funcţionează sistemul şi ce au de făcut pentru a-şi asigura o pensie mai bună?
Raluca Ţintoiu: Românii nu par foarte interesaţi de subiectul pensii. Cred că pur şi simplu nu sunt informaţi, n-au stat să se gândescă la pensie, este o problemă îndepărtată. Nimănui nu-i face plăcere să se proiecteze la bătrâneţe, când n-o să mai lucreze şi când n-o să mai aibă bani. Puţini stau să se gândească ce-or să facă peste 20 de ani. Toată lumea spune să fim sănătoşi până atunci şi vom vedea. E şi o chestiune culturală şi de educaţie, nu suntem obişnuiţi să ne vedem viaţa în mâinile noastre, suntem obişnuiţi - probabil şi din perspectiva istorică - să fie cineva care să aibă grijă de noi, incusiv la pensie. Şi din studiile noastre reiese că foarte mulţi români văd statul ca fiind principalul susţinător la pensie, adică statul trebuie să fie responsabil pentru veniturile lor la pensie, nu se simt responsabilizaţi să preia această problemă în propriile mâini. E un fenomen îngrijorător. Este evident că sistemul public de pensii va avea o problemă mult mai mare decât cea suficient de mare pe care o avem în zilele noastre.
Reporter: Şi-atunci, cine şi ce se poate face pentru ca tânărul angajat să conştientizeze că cea mai sigură cale de a avea o pensie decentă este să strângă singur bani pentru ea, fără a se baza prea mult pe sistemul public?
Raluca Ţintoiu: Vestea bună este că există pensiile private obligatorii (Pilonul II), iar acolo sunt nişte bani care se acumulează pentru fiecare dintre noi. Va fi o sumă destul de limitată, nu ne vom putea cumpăra case la pensie sau călători în jurul lumii, dar vom aveam nişte bani în plus la pensia tradiţională de la stat. Sistemul a fost lansat ca fiind obligatoriu în România, dar şi în alte ţări în curs de dezvoltare, tocmai pentru că există acestă prăpastie de educaţie, de cultură a planificării financiare pe termen lung. Dacă statul ar fi lăsat oamenilor banii, cel mai probabil nu i-ar fi pus deoparte prentru pensie. În România, această cultură a economisirii continuă să fie subdezvoltată comparativ cu alte ţări europene. Astfel, Pilonul II reprezintă singura modalitate de a pune bani deoparte.Totodată, nivelul de informare şi de educare privind rolul pensiilor private în asigurarea unui viitor financiar mai bun reprezintă cealaltă parte a răspunsului.
Întrebaţi cât de bine consideră că înţeleg sistemul de pensii administrate privat, doar doi din trei români consideră că sunt suficient de informaţi, arată un studiu făcut de NN Pensii. O situaţie similară este întâlnită şi în cazul nivelului de cunoaştere a beneficiilor pe care le oferă sistemul de pensii administrate privat. Astfel, unul din trei participanţi la studiul amintit nu ştie faptul că fondurile acumulate din contribuţia la sistem le aparţin, sunt colectate în conturi individuale şi nu sunt redistribuite actualilor pensionari, 44% nu ştiu că întreaga sumă acumulată şi randamentul realizat de administrator se vor întoarce la ei în viitor sub forma unei pensii suplimentare.
În acelaşi timp, 46% dintre respondenţi nu sunt informaţi cu privire la faptul că suma economisită în contul individual va fi moştenită de familie în situaţia în care nu vor mai fi în viaţă la vârsta pensionării, iar peste un sfert nu ştiu că au opţiunea de a se transfera la un alt fond de pensii administrate privat.
Reporter: În tot acest context, apare necesitatea dezvoltării de programe ample de educaţie financiară pentru economisirea pentru viitor. Există astfel de iniţiative?
Raluca Ţintoiu: Pentru dezvoltarea unei culturi financiare ample în România este necesară implicarea tutror actorilor din piaţă, de la autorităţi şi administratori de fonduri şi până la angajatorii care îşi pot sprijini angajaţii să-şi suplimenteze economiile prin intermediul unei pensii private facultative. Există deja iniţiative pentru informarea şi responsabilizarea oamenilor cu privire la planificarea viitorului lor financiar, cum este platforma www.pensiopedia.ro a NN, unde românii pot găsi toate informaţiile necesare despre sistemul de pensii, într-un limbaj accesibil.
Pensia obligatorie e importantă, dar pentru că perspectivele demografice arată aşa cum arată este clar că trebuie să economisim şi noi foarte mult. Să ne facem partea noastră de organizare internă şi să economisim suplimentar, iar pensia facultativă este o soluţie în sensul acesta. Şi când vine vorba despre pensiile facultative, cele pentru care nu trebuie, dar poţi depune lunar bani, separat de contribuţiile sociale, românul este şi mai sceptic. Şi iar ajungem la problema de educaţie.
În străinătate, în cele mai multe cazuri, angajatorul este cel care îi vorbeşte angajatului despre pensiile facultative. Şi tot angajatorul este cel care se ocupă de virarea banilor în cont, în numele salariatului. La noi, e un fel de oul sau şi găina, în sensul că dacă angajatul nu apreciază, angajatorul nu oferă pensia facultativă ca beneficiu extrasalarial. Şi dacă angajatorul nu oferă, angajatul nu ajunge să cunoască beneficiile şi nici să aprecieze şi aşa mai departe. Este o chestiune de educaţie în întreaga piaţă. Ne gândim să fim mai activi şi în conversaţiile cu angajatorii, pentru că pensia facultativă poate fi un bonus la pachetul salarial, la fel ca tichetele de masă.
Pe plan local, companiile multinaţionale sunt mai deschise să ofere pensii facultative ca beneficiu extrasalarial, utilizându-le fie ca instrument de recunoaştere a performanţei anumitor categorii de angajaţi, ca instrument de motivare a angajaţilor care au vechime în companie sau chiar ca instrument oferit întregii echipe. Treptat, şi companiile de dimensiuni mai mici şi cele cu capital românesc vor începe să manifeste o deschidere mai mare faţă de acest tip de beneficiu, diferenţiindu-se pe piaţă şi devenimnd mai competitive, în condiţiile în care, pe piaţa muncii, competiţia pentru angajaţii care dovedesc performanţe este tot mai ridicată.
Reporter: În prezent, 10,5% din fiecare salariu se duce către plata pensiilor, iar contribuţia la sistemul de pensii private obligatorii ar fi trebuit să crească cu un punct procentual, până la 6% din veniturile salariale brute. Ajung anul acesta mai mulţi în administrare privată?
Raluca Ţintoiu: Teoretic, contribuţia maximă ar fi trebuit să crească. Practic, 2016 este primul an după multă vreme când se înregistează o întârziere la creşterea acestei contribuţii – acum statul transferă companiilor private administrarea a 5,1% din contribuţia salariaţilor, deşi procentul ar fi trebuit să fie 6%. Mesajul este că se încurajează consumul în detrimentul economisirii pe termen lung. Pe de altă parte e o măsură temporară... în ultima vreme au fost multe măsuri de relaxare fiscală şi se pare că n-au mai fost bani şi pentru creşterea contribuţiei. Există o ordonanţă de guvern care decide această întârziere.
Reporter: Există o discrepanţă foarte mare între numărul de salariaţi şi numărul celor care contribuie propriu-zis la Pilonul II. Sunt în jur de şase milioane de salariaţi înscrişi în sistem, însă doar 4,5 milioane contribuie la sistemul public de pensii. Cum se explică diferenţa?
Raluca Ţintoiu: Numărul total de participanţi la pensiile private obligatorii era de 6,6 milioane la finalul lunii martie 2016, din care aproape 1,9 milioane au pensie obligatorie administrată de NN Pensii. Pentru aproape 3,9 milioane dintre ei, conform celor mai recente date ASF valabile la finalul primului trimestru din 2016, au fost plătite contribuţii în luna martie.
Diferenţa vine din faptul că restul participanţilor beneficiază de contribuţii mai rare sau chiar deloc, ca urmare a situaţiei lor de muncă. Astfel, de cele mai multe ori aceşti participanţi fie sunt în şomaj, fie lucrează fără a avea toate formele de lucru ori lucrează în afara ţării, astfel că nu înregistrează contribuţii la pilonul II.
Reporter: Cum investeşte NN contribuţiile şi ce randamente a avut până acum?
Raluca Ţintoiu: Portofoliul investiţional al NN Pensii pe segmentul pensiilor private obligatorii a fost compus la finalul anului 2015 din titluri de stat (65,2%), acţiuni listate (18,8%), precum şi conturi bancare, fonduri mutuale şi obligaţiuni corporative, municipale şi supranaţionale (în total 16%). Fondul a realizat, de la lansare şi până la finalul anului 2015, o performanţă anualizată de 10,5%, media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă fiind de 10,08%, după calcule NN/APAPR, pe baza statisticilor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
Pentru 2016, investiţiile în acţiuni ale fondului de pensii obligatorii administrat de NN Pensii ar trebui să fie de aproximativ 80 de milioane de euro, cuantumul investit pe piaţa locală fiind însă influenţat de lichiditatea pieţei şi de oportunităţile cu potenţial să se creeze în acest an. Pentru segmentul obligaţiunilor corporative, ne aşteptăm să avem cel puţin unul-doi emitenţi financiari care vor reveni cu emisiuni noi listate pe BVB, astfel că obiectivul NN Pensii este să menţină cel puţin expunerea din 2015.
În ceea ce priveşte portofoliul NN Asigurări de Viaţă pe segmentul pensiilor private facultative, acesta a avut anul trecut o structură similară celui din segmentul pensiilor private obligatorii, cu variaţii ale investiţiilor realizate în fiecare instrument în funcţie de gradul de risc. Astfel, în cazul fondului cu grad de risc dinamic NN Activ, portofoliul a fost compus din 55,4% titluri de stat, 28,4% acţiuni listate, iar restul de 16,2% din investiţii au fost împărţite între depozite bancare, fonduri mutuale şi obligaţiuni corporative, municipale şi supranaţionale. Iar în cazul fondului cu grad de risc echilibrat NN Optim, 65,7% din contribuţii erau investite în titluri de stat, iar 19,1% în acţiuni listate, în timp ce depozitele bancare, fondurile mutuale şi obligaţiunile corporative, municipale şi supranaţionale au însumat 15,2%. Performanţa anualizată a fost de peste 8%, de la înfiinţare şi până la finalul anului 2015.
CÂŢI BANI AU ROMÂNII ÎN CONTUL DIN PILONUL II, DUPĂ 8 ANI DE CONTRIBUŢII:
Românii au în conturile de pensii private obligatorii 26 de miliarde de lei, cât a fost valoarea totală a activelor nete conform celor mai recente date ASF valabile la finalul primului trimestru din 2016, în creştere cu 26,6% faţă de perioada similară a anului precedent, cifra fiind estimată să atingă 47 de miliarde de lei în 2018, conform APAPR. Aproximativ 37% din active sau, mai exact, 9,6 miliarde de lei, sunt administrate de NN Pensii, piaţa fiind împărţită în total de şapte fonduri de pensii administrate privat.
Contribuţia medie a participanţilor la Pilonul II este de 113,2 lei, conform datelor APAPR valabile în decembrie 2015, în creştere cu 26,6% comparativ cu anul anterior. Participanţii NN Pensii au avut o contribuţie medie brută la fondul lor de pensii obligatorii de 127,5 lei în 2015, cu 25,7% mai mult faţă de nivelul de 101,4 lei de la finalul anului trecut la nivel de piaţă.
Valoarea medie a unui cont pentru cei 3,19 milioane participanţi care au avut contribuţii lunare în perioada mai 2008 – decembrie 2015 este de 5.639 lei (aproximativ 1.200 de euro), ceea ce înseamnă un avans anual de 26%, în timp ce în cazul NN Pensii, valoarea este de aproximativ 7.600 de lei. Peste 700.000 de participanţi au avut o valoare a contului cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei la finalul anului 2015, iar aproximativ 500.000 de persoane au economisit peste 10.000 de lei în contul de pensii private obligatorii.
Românii care vor să-şi asigure venituri mai bune la pensie au posibilitatea să economisească, individual sau împreună cu angajatorul lor, prin intermediul unei pensii facultative.
392.303 români aveau o pensie facultativă la finalul lunii martie 2016, economiile lor însumând aproape 1,3 miliarde de lei, în creştere cu 18,2% faţă de perioada similară a anului trecut.
Valoarea medie a unui cont aferent Pilonului III a fost de 3.275 lei (724 de euro) la finalul anului 2015, conform celor mai recente date ASF.
În ceea ce priveşte pensiile facultative administrate de NN Asigurări de Viaţă, participanţii care au ales fondul cu grad de risc dinamic (NN Activ) au plătit o contribuţie medie lunară de 130 de lei în 2015, cu 27,1% mai mult faţă de nivelul de 102,3 lei din perioada similară a anului trecut, suma medie acumulată într-un cont fiind de aproximativ 4.101 lei. În acelaşi timp, participanţii la fondul de pensii facultative cu grad de risc echilibrat (NN Optim) au economisit, în medie, 124,5 lei pe lună anul trecut faţă de 113,2 lei pe lună în 2014, valoarea medie a unui cont fiind în prezent de 4.488 de lei.
”Performanţele fondurilor de pensii private obligatorii şi facultative trebuie privite per ansamblu, pe termen lung, întrucât economisirea pentru perioada pensionării prin aceste instrumente este în sine un demers pe termen lung”, precizeză Raluca Ţintoiu.
Pentru evoluţia sustenabilă viitoare a acestei industrii şi obţinerea în continuare a unor randamente anualizate bune, Ţintoiu mizează ”pe creşterea contribuţiilor pentru pensiile obligatorii, concomitent cu dezvoltarea pieţei de capital, precum şi pe iniţierea tot mai multor proiecte pentru dezvoltarea unei culturi de economisire pentru pensie în România, care să ajute participanţii să-şi asigure un trai mai bun la bătrâneţe”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
