Christopher Proctor, coordonatorul Departamentului Ştiinţific din cadrul British American Tobacco, vorbeşte într-un interviu acordat News.ro despre fumatul „prieten”, despre posibilitatea ca vaping-ul să devină o modă în rândul tinerilor, despre „marea experienţă suedeză” care a implicat snus-ul, dar a făcut şi previziune pentru următorul deceniu în privinţa noilor produse pe bază de tutun.
Proctor lucrează la centrul de cercetare şi dezvoltare din Southampton (Marea Britanie). Are un doctorat în chimie şi a făcut cercetare post-doctorală la Cornell University, în cadrul unei burse Fulbright, şi la University of Kent.
S-a alăturat echipei BAT în 1983, lucrând în cercetare şi dezvoltare. A reprezentat compania la convenţii ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului şi a condus mai multe grupuri ale European Policy Centre.
În 2003, Christopher Proctor a publicat „Sometimes a cigarette is just a cigarette”, o carte în care vorbeşte despre eforturile companiilor de-a lungul timpului, ale cercetătorilor şi comunităţii pentru sănătate publică de a încuraja produsele pe bază de tutun cu risc scăzut.
Prezent la Global Forum on Nicotine, ce are loc până sâmbătă la Varşovia, Proctor a vorbit despre produsele pe bază de tutun încălzit, despre studiile pe care le desfăşoară.
Până în prezent, British American Tobacco a investit 2,5 miliarde de dolari în dezvoltarea şi studiile pentru produsele din tutun care nu generează fum.
Prezentăm integral interviu acordat News.ro de Christopher Proctor:
Ce îi propuneţi unui fumător înrăit, care cunoaşte riscurile, dar îşi asumă, prin aceste produse care nu generează fum? De ce ar face trecerea?
Christopher Proctor: Ne-am asigurat că avem un sistem care nu arde tutunul. Ştim că cele mai toxice chimicale rezultă din ardere. Aşa că întreg conceptul din spatele glo a fost să aibă un gust de tutun şi nicotină, dar fără să ardă. Am reuşit să reducem cu 90 – 95% toxinele din emisii. Pentru glo am făcut cele mai multe cercetări. Acum facem şi cel mai lung studiu clinic – de 12 luni. Unii dintre participanţi vor cntinua să fumeze, aţii vor trece la glo, iar alţii vor renunţa. Vom compara biomarcării între cele trei grupuri. Am văzut primele date marţi şi arată destul de bine. După mai puţin de trei luni, oamenii care au trecut la glo au mai puţine toxine în corp, aproape ca cei care au renunţat la fumat. Este delicat să convingi un fumător. Fumatul devine un obicei, un prieten şi, de aceea, încercăm să păstrăm câteva dintre ritualuri: să iei ceva din pachet, îl priveşti... Întreg conceptul din spatele glo este să păstrăm pe cât posibil ritualul. Este destul de diferit de vapare. Oamenii îşi schimbă obiceiurile. Noi le numim produse potenţial reducătoare de risc, pentru că nu avem studii clinice realizate pe un termen foarte lung. Avem guverne care au spus la fel ce gândim noi: sunt mult mai sigure decât fumatul. În Marea Britanie, sunt considerate cu 90% mai sigure, autorităţile germane spun că sunt mai puţin toxice.
Când aţi început dezvoltarea lor?
C. P.: Destul de recent. Întreaga noastră călătorie spre reducerea riscului a început demult. Am încercat să fac asta cu ţigările, dar era prea complicat, chiar şi cu tehnologii, apoi am încercat cu snus, dar nimeni nu voia să înlocuiască tigările cu snus în afară de suedezi. Aşadar, în ultimii 4 – 5 ani bateriile au fost suficient de puternice, microelectronicele au fost suficient de bune pentru a crea ceva precum glo.
Există riscul ca în 10 sau 15 ani să fie dovedit că şi aceste produse sunt dăunătoare?
C.P.: Este interesant. În ceea ce priveşte vaping-ul puteţi întreba asta. Este vorba despre o expunere foarte diferită. În ceea ce priveşte glo, este vorba despre tutun. Nu este nimic adăugat decât că îl procesăm, dar mult mai inteligent. Îl încălzim. În vaping, ce încerc eu să fac, din punct de vedere chimic, este să văd dacă există lucruri care pot fi o problemă, precum metalele. Dar în ceea ce priveşte glo, nu trebuie să mă consum prea mult, pentru că am început cu tutunul. Aşadar, căutăm aceleaşi toxine care apar în fumul de tigară şi aflăm că le-am redus foarte mult. Nu foarte mulţi oameni care se întreabă dacă THPs (produsele pe bază de tutun încălzit) au un efect nou. Vaping-ul este un sistem complet diferit. Este acceptat că în THPs sunt aceleaşi toxine, dar mult mai puţine. Apoi întrebarea este: cât de puţine trebuie să fie ca riscul să fie redus? Din acest motiv realizăm toate studiile biologice, pentru a arăta că sunt mai puţin active decât în fumul de ţigară.
Cu ce laboratoare lucraţi pentru aceste studii?
C.P.: Câteva teste in-vitro sofisticate le realizăm in-house. O parte de chimie este realizată într-un laborator canadian, numit Labsat, parte din reţeaua de laboratoare a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru produse tutun, care este independent. Alte studii sunt realizate efectiv de o unitate guvernamentală, iar studiile clinice, în spitale. Avem un cercetător independent, care este medic şi care supervizează studiile, mergem la comisii de etică, apoi nu facem decât să aşteptăm datele.
Spitale din ce ţări?
C.P.: Până acum am făcut studii clinice în Japonia, pentru că acolo a fost lansat glo, studiul din prezent este în desfăşurare în patru locuri din Marea Britanie (Londra, Belfast, Ţara Galilor şi în nordul Angliei). Am mai făcut studii în Italia şi Germania. Pentru cel mare ne-am gândit să îl facem în Marea Britanie, pentru că acolo trăim şi e mai aproape, mai uşpr să vedem medicii şi clinicile.
Deşi aceste produse sunt destinate fumătorilor înrăiţi, menite să îi ajute să renunţe la fumat, sunt mulţi tineri, care au cel mult 20 de ani, care le folosesc. Cum vă explicaţi asta?
C.P.: Este interesant. Este acceaşi dilemă pe care au avut-o suedezii. Marea experienţă suedeză: bărbaţii au recurs la snus şi au renunţat la fumat. Apoi, cei mai tineri au început şi ei în loc să fumeze. Cu THPs sau vaping nu se întâmplă încă acelaşi lucru. Tinerii încep încă să fumeze ţigări şi realizează că le face rău – că miros, că tuşesc. De exemplu, în ceea ce priveşte vaping-ul, în Marea Britanie este realizat anual un sondaj şi incidenţa în rândul tinerilor cu vârste mai mici de 18 ani este foarte scăzută, mai jos de 1%. Deci, deocamdată, nu este o modă pentru tineri. Poate nu este la fel de clar în SUA, dar în Europa nu pare să îi fi prins foarte mult pe tineri. Asta s-ar putea schimba. Nicotina nu ar trebui consumată de nicio persoană cu vârste sub 18 ani, pentru că afectează creierul, care este în dezvoltare.
Care sunt previziunile dumneavoastră pentru următorul deceniu în privinţa noilor produse pe bază de tutun?
C.P.: Voi fi ieşit la pensie... Situaţia va varia de la ţară la ţară. Prevăd că ţări precum Marea Britanie vor adopta o abordare de reducere a riscului, vom vedea o reducere rapidă a fumătorilor. În ţări ca Brazilia, de exemplu, unde sunt încă interzise toate aceste produse, rata fumătorilor se va menţine. Multe ţări le-au interzis, iniţial, apoi au început să îşi schimbe părerea. Canada, de exemplu, a recunoscut că era o prostie. Sunt reglementate, dar există. Avem acolo şi glo şi Vype. Situaţia din Australia şi Noua Zeelandă este foarte interesantă. Australia este încă fermă pe poziţie şi nu le acceptă, iar Noua Zeelandă a spus că e o nebunie să le interzică.
De ce se întâmplă asta?
C.P.: Cred că sunt două chestiuni: autorităţile din unele ţări au remarcat o reducere a fumatului şi au considerat că riscă introducând ceva diferit – aici poate fi cazul Australiei, care are taxe mari şi avertismente şi vede o reducere lentă, aşa că a decis să aştepte, iar altele au spus că merită încercate şi, astfel, va fi accelerat acest lucru. Este doar filozofia adoptării politicilor de reducere a riscului sau nu. Pentru Statele Unite, reducerea riscului este mereu o chestiune dificilă. Să nu uităm cum au abordat problema drogurilor. Ronald Reagan a zis „nu”, iar oamenii, desigur, nu au spus „nu”. Pentru unele guverne este greu de acceptat sau să îşi asume riscuri. De asta cred că Marea Britanie a avut succes, pentru că şi-a asumat riscul, dar are şi plasa de siguranţă – face studii anual, iar oamenii de ştiinţă urmăresc probele, aşa că observă rapid că lucrurile încep să se schimbe. De exemplu, dacă tinerii ar începe să le folosească, ar afla repede şi ar face ceva în sensul acesta.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
