Fostul director al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) Narcis Neaga a fost numit, joi, membru în Consiliul de Administraţie al CNAIR. Asociaţia Pro Infrastructură spune că perioada în care Narcis Neaga a condus CNAIR a fost "cea mai nocivă pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din România din ultimii ani". Narcis Neaga este cercetat de procurorii DNA pentru abuz în serviciu în legătura cu un contract privind autostrada Sibiu - Orăştie.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Narcis Neaga a fost director general al CNAIR în perioada 2012-2015.

Asociaţia Pro Infrastructură afirmă că în perioada mandatului lui Neaga deschiderea circulaţiei pe lotul 3 al Autostrăzii A1 Orăştie-Sibiu s-a făcut prin muşamalizarea sutelor de defecte tehnice, fapt care a dus la vestita demolare pe 200 de metri (la "groapă") şi închiderea circulaţiei pentru un an, timp în care au murit mai bine de 10 persoane pe drumul naţional paralel (DN1).

Tor în timpul mandatului lui Neaga la conducerea CNAIR, lansarea licitaţiilor pentru loturile 2, 3 şi 4 ale Autostrăzii A1 Lugoj-Deva s-a făcut fără a avea acordul de mediu revizuit, fapt care a creat problema tunelurilor de pe lotul 2 (blocaj încă nerezolvat) şi, în plus, s-au lansat aproximativ 20 de licitaţii pentru pregătirea unor proiecte de autostrăzi şi drumuri expres, anulate în marea lor majoritate, afirmă Asociaţia Pro Infrastructură.

Organizaţia mai spune că pentru proiectul A1 Sibiu-Piteşti licitaţia pentru revizuirea studiului de fezabilitate s-a lansat la un preţ derizoriu, ignorând avertismentele Comisiei Europene, fapt care a dus la rezilierea contractului în anul 2017.

"Ideile geniale ale dlui Neaga de a construi în concesiune (sau parteneriat public privat - PPP) Autostrada A0 Sud şi Autostrada A12 Craiova-Piteşti au tergiversat implementarea acestor investiţii şi s-a pierdut timp preţios fără să se avanseze deloc. Tot în timpul "erei" Neaga s-a ratat (pentru a treia oară) realizarea Autostrăzii A3 Comarnic-Braşov prin PPP, autorităţile fiind nevoite să rezilieze contractul semnat cu asocierea câştigătoare. Nu în ultimul rând, rezilierea defectuoasă a contractului cu Bechtel (în 2013) a dus la apariţia proiectului separat pentru podul Gilău, un ciot de nici 800 de metri care a transformat lotul Gilău-Nădăşelu în autostradă-muzeu şi care va fi gata abia în toamna acestui an", mai arată Asociaţia Pro Infrastructură. 

Organizaţia "dezaprobă categoric" decizia ministrului Lucian Şova de a-i oferi lui Neaga un post în Consiliul de Administraţie al CNAIR şi îşi exprimă speranţa că ministrul "îşi va reconsidera poziţia în cel mai scurt timp".

Narcis Neaga a fost demis de la conducerea CNAIR în decembrie 2015, ca urmare a unei inspecţii a Corpului de control al Ministerului Transporturilor cu privire la unele nereguli depistate în construcţia autostrăzii Sibiu-Orăştie. 

El este cercetat de procurorii DNA pentru abuz în serviciu în legătura cu un contract privind autostrada Sibiu - Orăştie, iar în decembrie 2015 el a fost plasat sub control judiciar în acest dosar.  

 Procurorii DNA spun că, în 15 mai 2014, Narcis Neaga, în calitate de director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SĂ, a suspendat abuziv un contract de servicii privind supervizarea lucrărilor la autostrada Orăştie-Sibiu şi a plăţilor aferente acestuia, cu încălcarea dispoziţiilor contractuale, a condiţiilor Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi şi a dispoziţiilor legale.  
  
Potrivit procurorilor,  Neaga a desemnat Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov pentru a superviza lucrările de construcţie a autostrăzii şi pentru a îndeplini obligaţiile contractuale în perioada de desfăşurare a contractelor de lucrări privind: ''Proiectare şi execuţie Autostradă Orăştie-Sibiu, Lot 3: km 43+855-km 65+965', ''Proiectare şi execuţie Autostradă Orăştie-Sibiu, Lot 3: km 65+965-km 82+070". 

Ulterior, el a reziliat contractul de supervizare în condiţii nelegale şi a refuzat plata facturii emise de către liderul asocierii care asigurase iniţial serviciile de supervizare a lucrărilor şi, pe cale de consecinţă, în mod nefundamentat, a refuzat decontarea facturii din fondul de coeziune (fonduri europene). Ulterior, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Cameră de Comerţ şi Industrie a României a admis în parte cererea formulată de liderul asocierii care asigurase iniţial serviciile de supervizare a lucrărilor şi a obligat CNADNR SA la plată sumei de 3.139.109,20 lei plus TVA, precum şi a penalităţilor de întârziere, calculate de la 15 mai 2014 până la 23 decembrie 2014, data înregistrării cererii arbitrale, mai spuneau procurorii.  

 
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.