Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) trebuie să îşi protejeze angajaţii de acuzaţii nejustificate, pentru că frica de a greşi generează în prezent o "paralizie" în rândul inspectorilor, iar Fiscul trebuie să poată negocia înţelegeri cu contribuabilii, pentru că "instanţele nu sunt cel mai bun loc de rezolvare a diferenţelor", arată ”Raportul de asistenţă tehnică privind Îmbunătăţirea Administrării Riscului de Conformare pe care îl prezintă Marii Contribuabili”, care a fost întocmit în urma vizitei experţilor Fondului Monetar Internaţional în România, din 7-21 aprilie 2016.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Raportul face o radiografie a funcţionării ANAF în general şi a Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), structură considerată de către experţii FMI ca având încă foarte multe probleme, care limitează semnificativ eficienţa.

Astfel, experţii FMI recomandă Fiscului românesc să-i protejeze mai bine pe inspectori. 

"Personalul ce acţionează cu bună credinţă trebuie protejat de acuzaţii nejustificate şi de costurile asociate acestora. În administraţiile fiscale cu cele mai bune practici, funcţionarii publici ce îşi îndeplinesc sarcinile cu bună credinţă sunt protejaţi împotriva acuzaţiilor nefondate. Teama inspectorilor de control ai DGAMC de răspunderea personală pe care ar putea să o suporte pentru că au omis o ajustare fiscală determină un comportament disfuncţional", arată raportul FMI.

Experţii FMI au descoperit că, în prezent, inspectorii FMI pot fi daţi în judecată de către contribuabili dacă aceştia se consideră prejudiciaţi de către controalele efectuate, iar în cazul în care omit prejudicii în timpul controalelor, pot răsfi traşi la răspundere, inclusivfinanciar, de către ANAF.

"Rezultatul combinat al acestor două aspecte (teama de a nu omite o ajustare şi cea de a fi obligat să acoperi costurile din buzunarul propriu) generează o „paralizie” în rândul inspectorilor DGAMC, ratele productivităţii fiind mult mai mici decât cele înregistrate", se arată în raport.

Potrivit FMI, inspectorii ANAF nu trebuie să răspundă personal pentru valoarea impozitelor neidentificate pe parcursul unei inspecţii.

"Acelaşi principiu ar trebuie să se aplice şi costurilor de apărare împotriva unei acţiuni nefondate. ANAF ar trebuie să acopere costurile atunci când un contribuabil îl acţionează în instanţă pe inspector, dacă nu este demonstrat un comportament de neglijenţă clară sau în mod deliberat necorespunzător", menţionează documentul citat.

O altă recomandare importantă a experţilor FMI pentru agenţia fiscală din România este aceea de a negocia înţelegeri cu contribuabilii atunci când apar diferenţe între sumele plătite şi cele constatate în urma inspecţiilor fiscale.

"Este necesară posibilitatea de a negocia înţelegeri cu contribuabilii pe marginea ajustărilor fiscale, cu controale de integritate. ANAF trebuie să poată încheia înţelegeri, acolo unde este cazul, mai ales că numărul de cazuri de transfer al profiturilor creşte. Instanţele nu sunt cel mai bun loc de rezolvare a diferenţelor de opinii pe marginea corectitudinii ratelor economice de randament al funcţiilor, activelor sau riscurilor, sau pe marginea evaluării proprietăţii intelectuale aflate în diferite ţări", scriu experţii FMI, în raportul redactat în luna mai.

FMI menţionează că administraţiile fiscale avansate pe plan mondial au adeseori un Panel de Încheiere de Înţelegeri, format din experţi interni şi externi -  cu o integritate recunoscută, cum ar fi judecători reputaţi ce s-au pensionat din activitate - care recomandă încheierea sau nu a unei înţelegeri prin negociere cu un contribuabil.

"Această posibilitate de a încheia înţelegeri este parte integrantă a avansării pe calea metodelor moderne bazate pe risc de administrate a conformării. (...) O opţiune alternativă şi mai costisitoare pentru România ar fi aceea de a înfiinţa şi dota cu resursele adecvate un Tribunal Fiscal care să poată adjudeca în cazurile de transfer prin preţuri", arată raportul FMI.

Experţii instituţiei internaţionale au detectat şi alte probleme care reduc puternic eficienţa Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili. Astfel, DGAMC nu poate administra unitar cele mai multe grupuri economice, deoarece societăţile afiliate marilor contribuabili nu sunt incluse în baza de date disponibilă. 

În plus, metodologia actuală de evaluare a riscurilor de la DGAMC este deficitară. "Aceasta este metodologie de selecţie depăşită, ce este improbabil să constituie cea mai bună reflectare a cuantumului ajustărilor potenţiale", arată raportul.

Ca urmare, experţii FMI recomandă ANAF să extindă gama de informaţii utilizate pentru evaluarea riscurilor fiscale, să dezvolte capacităţile de analiză de risc, să lărgească şi să îmbunătăţească instrumentarul de administrare a conformării de care dispune DGAMC şi ca inspecţiile ar trebui să acopere doar perioadele ce prezintă cele mai mari riscuri.

Comparativ cu august 2015, când a avut loc vizita anterioară a experţilor FMI, aceştia consideră că "s-au înregistrat unele progrese, dar încă se menţin provocări considerabile şi loc de îmbunătăţire în ceea ce priveşte implementarea metodelor bazate pe risc la nivelul DGAMC". 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.