Federaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc (FEDBET), organism reprezentativ pentru peste 90% din piaţa de profil din România, avertizează că o eventuală interzicere totală a jocurilor de noroc tradiţionale ar genera pierderi directe la bugetul de stat de peste 700 de milioane de euro anual, ar lăsa 30.000 de persoane fără loc de muncă şi ar avea un impact economic total estimat la peste 1,3 miliarde de euro pe an.
Contextul legislativ
La 24 februarie 2026, Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr. 7/2026, care transferă consiliilor locale competenţa de a decide asupra regimului jocurilor de noroc pe teritoriul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Decizia poate fi utilizată în beneficiul comunităţilor, ca un instrument fiscal cu potenţial semnificativ pentru bugetele municipale.
”Deşi actul normativ urmăreşte descentralizarea administrativă şi consolidarea capacităţii financiare a localităţilor, aplicarea sa necorespunzătoare, prin decizii de interzicere totală, ar produce efectul exact opus: eliminarea unei surse importante de venit local înainte ca aceasta să fi fost valorificată”, consideră FEDBET.
Impactul financiar estimat
O interzicere totală a jocurilor de noroc tradiţionale ar genera următoarele pierderi directe:

Locuri de muncă şi infrastructură afectate
Industria jocurilor de noroc tradiţionale susţine în prezent 28.049 de angajaţi în sectorul privat şi 1.380 de angajaţi ai Loteriei Române – un total de 29.429 de locuri de muncă distribuite în toate cele 42 de judeţe şi în municipiul Bucureşti.
”Impactul ar fi deosebit de sever în oraşele mici şi mijlocii, unde aceste locuri de muncă reprezintă adesea unele dintre puţinele disponibile în sectorul serviciilor. Totodată, ar fi închise 3.160 de agenţii de pariuri sportive, 1.361 de săli de jocuri şi 345 de agenţii Loto. În total de 4.866 de locaţii, cu 43.306 mijloace de joc scoase din exploatare”, avertizează FEDBET.
Riscul migrării către piaţa neagră
FEDBET atrage atenţia că interzicerea activităţii reglementate nu elimină cererea, ci o redirecţionează către piaţa neagră, unde statul pierde simultan veniturile fiscale, controlul şi orice instrument de protecţie a consumatorilor.
Experienţa recentă din alte state europene confirmă că restricţionarea sau eliminarea completă a pieţei reglementate conduce la dezvoltarea jocurilor de noroc ilegale, care funcţionează în afara oricărui cadru de control sau fiscalizare.
Alternativa propusă: reglementare strictă, nu interdicţie
În locul interzicerii totale, FEDBET propune un cadru de reglementare mai strict şi eficient, construit pe patru piloni fundamentali:
- Zonare: stabilirea clară a zonelor permise pentru amplasarea locaţiilor de jocuri de noroc;
- Taxare locală: utilizarea noului instrument fiscal creat prin OUG 7/2026 pentru generarea de venituri la bugetele locale;
- Standarde estetice şi operaţionale: reglementarea aspectului şi funcţionării locaţiilor;
- Protecţia minorilor şi a consumatorilor vulnerabili: mecanisme de autoexcludere, audit periodic şi programe dedicate de joc responsabil.
Această abordare le oferă consiliilor locale control deplin asupra activităţii, venituri noi şi protecţie reală a comunităţii. Prin urmare, exact obiectivele pe care interzicerea le invocă, dar pe care, în practică, nu le poate atinge.
Soluţii eficiente prin dialog între industrie şi autorităţi
FEDBET înţelege contextul politic şi social în care a fost adoptat acest act normativ şi recunoaşte preocuparea legitimă a autorităţilor pentru o gestionare responsabilă a activităţilor de jocuri de noroc la nivel local. Transferul de competenţe către consiliile locale poate reprezenta un instrument valoros de reglementare, cu condiţia ca deciziile adoptate să fie proporţionale, fundamentate şi adaptate realităţilor fiecărei comunităţi.
Industria jocurilor de noroc din România funcţionează într-un cadru strict de autorizare, control şi fiscalizare. Operatorii licenţiaţi contribuie constant la bugetul de stat şi la bugetele locale şi asigură zeci de mii de locuri de muncă în toată ţara. Deciziile de interzicere totală nu elimină cererea ci o direcţionează către circuite ilegale, unde statul nu mai are nici venituri, nici control, nici instrumente de protecţie a cetăţenilor.
Federaţia atrage atenţia asupra faptului că deciziile luate fără o evaluare prealabilă a impactului economic, social şi bugetar riscă să genereze efecte negative neintenţionate, inclusiv pierderi la bugetele locale şi amplificarea pieţei ilegale. Experienţa recentă din Vestul Europei confirmă acest risc: acolo unde piaţa reglementată a fost eliminată, piaţa neagră a prosperat.
În acest spirit, FEDBET îşi exprimă disponibilitatea deplină pentru un dialog instituţional constructiv şi pentru consultări tehnice care să sprijine autorităţile locale în implementarea unui cadru clar, coerent şi eficient.




























