Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR) consideră că priorităţile pentru viitorul industriei ospitalităţii, inclusiv pentru modernizarea turismului local, ar trebui să fie raportarea digitală unică, distribuţia online diversificată, precum şi profesii adaptate noilor realităţi din industrie. Reprezentanţii federaţiei susţin că în sector este nevoie, în primul rând, de operaţionalizarea unui circuit digital unic pentru înregistrarea şi raportarea circulaţiei turistice în România, precum şi rezolvarea deficitului de personal din ospitalitate, care se menţine la aproximativ 20%. Nu în ultimul rând, aceştia atrag atenţia cu privire la gradul redus de utilizare a inteligenţei artificiale, la care apelează doar aproximativ 5% dintre companiile din România, faţă de 20% în UE.
„Tehnologia schimbă deja industria ospitalităţii, însă politicile publice trebuie să accelereze această transformare. România are nevoie de un sistem unic de raportare digitală, de utilizarea inteligentă a datelor pentru fundamentarea deciziilor şi promovarea destinaţiilor, precum şi de actualizarea competenţelor şi profesiilor pentru economia digitală. Inteligenţa artificială nu înlocuieşte oamenii, ci le amplifică valoarea atunci când este susţinută de date de calitate şi de o forţă de muncă pregătită pentru noile cerinţe ale pieţei. Aceasta este direcţia pe care FIHR o promovează în dialogul cu autorităţile şi cu întreaga industrie”, a declarat Simona Constantinescu, Preşedinte FIHR.
Digitalizarea şi inteligenţa artificială schimbă modul în care hotelurile îşi gestionează rezervările, operaţiunile şi interacţiunea cu turiştii. Potenţialul tehnologiei pentru modernizarea ospitalităţii în România rămâne însă limitat de raportări fragmentate, o distribuţie online puternic concentrată şi standarde ocupaţionale care nu mai reflectă competenţele necesare şi aşteptările generaţiilor viitoare de profesionişti din industrie, se arată într-un comunicat de presă al Federaţiei.
„România porneşte cu un decalaj important în utilizarea noilor tehnologii. În 2025, numai 5,2% dintre companiile din România cu cel puţin zece angajaţi foloseau inteligenţa artificială, comparativ cu o medie UE de aproape 20%, potrivit Eurostat”, susţin membrii Federaţiei.
Spre comparaţie, aproximativ 26% dintre hotelurile europene folosesc în prezent soluţii de inteligenţă artificială, potrivit European Hotel Distribution Study 2026 publicat recent de HOTREC (federaţia europeană care reprezintă industria ospitalităţii), iar 32,3% dintre rezervările erau realizate, în 2025, prin intermediari online, în creştere de la 22,2% în urmă cu mai bine de un deceniu. Există astfel mult spaţiu de creştere.
Reprezentanţii Federaţiei afirmă că Inteligenţa artificială poate aduce rezultate concrete şi eficienţă operaţională, atunci când este integrată în sistemele de management ale hotelurilor, în procesele de rezervare, managementul aprovizionării, relaţia cu oaspeţii şi analiza datelor. Investiţiile trebuie însă evaluate prin efectul lor asupra productivităţii, veniturilor şi experienţei clientului, nu doar prin adoptarea unor instrumente aflate în tendinţă.
O singură raportare
În acelaşi timp, FIHR susţine operaţionalizarea unui circuit digital unic pentru înregistrarea şi raportarea circulaţiei turistice în România. Instituţiile publice responsabile ar trebui să urgenteze finalizarea unei platforme digitale, care să preia centralizat, în cloud-ul guvernamental, datele introduse de operatorii din turism, putând fi ulterior utilizate în condiţiile legii de toate părţile interesate, atrage atenţia reprezentanţii organizaţiei.
„Digitalizarea fişei de anunţare a sosirii şi plecării ar reduce timpul alocat activităţilor administrative şi ar permite raportarea digitală către toate autorităţile publice interesate (MEDAT, MAI, MAE, ANAF), putând oferi autorităţilor date actualizate pentru statistică, promovarea destinaţiilor şi fundamentarea politicilor publice. În acelaşi timp, un asemenea sistem ar reduce raportările duplicate şi ar trebui să ofere industriei acces rapid la date agregate despre circulaţia turistică spre deosebire de metodologia actuală de colectare a datelor din sector de către INS, care oferă informaţii parţiale şi la o distanţă de două luni după colectare”, se menţionează în comunicat.
Fără informaţii actualizate privind numărul vizitatorilor, durata şederii şi evoluţiile locale, hotelierii şi autorităţile iau decizii de investiţii, promovare şi personal pe baza unor date incomplete sau disponibile prea târziu.
Un circuit digital unic presupune şi actualizarea legislaţiei, inclusiv modificarea HG nr. 237/2001 şi adaptarea cadrului naţional la Regulamentul (UE) 2024/1028, aplicabil din 20 mai 2026.
Distribuţie diversificată
Rezervările directe generează 51,3% din rezervările hotelurilor europene, iar platformele online aproape 30%, Booking Holdings şi Expedia Group concentrând împreună 85,4% dintre rezervările OTA (Online Travel Agency), potrivit studiului HOTREC realizat pe baza informaţiilor furnizate de 2.713 hoteluri.
Platformele online sunt parteneri importanţi pentru accesul la turişti şi la pieţele internaţionale. Pentru FIHR, diversificarea nu înseamnă renunţarea la acestea, ci reducerea dependenţei de un număr limitat de canale, dezvoltarea rezervărilor directe şi păstrarea controlului asupra preţurilor, datelor, inventarului şi relaţiei cu oaspeţii.
„Digital Markets Act permite operatorilor să ofere condiţii mai avantajoase pe platformele proprii şi le recunoaşte dreptul de acces la datele generate prin utilizarea Booking.com. FIHR susţine aplicarea efectivă a acestor drepturi şi informarea operatorilor asupra modului în care le pot folosi”, se menţionează în comunicat.
Dezvoltarea profesiilor
Reprezentanţii federaţiei spun că deficitul de personal din ospitalitate se menţine la aproximativ 20% în România, potrivit datelor FIHR, iar o parte din nevoia de angajaţi în industrie este acoperită prin recrutare din afara Uniunii Europene.
Numai în 2025 au fost înregistrate în total peste 145.000 de cereri pentru eliberarea avizelor de muncă şi au fost emise peste 118.00 de avize la nivelul pieţei muncii, arată datele prezentate de International Work Finder (IWF), printre ocupaţiile cu cele mai multe avize fiind şi roluri din industria ospitalităţii, cum ar fi ajutor de bucătar (6.998 de avize) sau lucrător în bucătărie (3.342 de avize).
„Problema nu este însă doar numărul oamenilor disponibili, ci şi lipsa competenţelor, dificultatea integrării şi capacitatea industriei de a construi trasee profesionale care să-i convingă pe angajaţi, în special pe cei tineri, să rămână”, atrag atenţia membrii FIHR.
Federaţia precizează că se implică în procesele de actualizare a standardelor ocupaţionale care trebuie actualizate cu prioritate, împreună cu Ministerul Muncii, Autoritatea Naţională pentru Calificări şi reprezentanţi ai industriei, şi în stabilirea unui mecanism permanent prin care Codul Ocupaţiilor din România să ţină pasul cu tehnologia şi noile roluri din ospitalitate. În contextul digitalizării şi al automatizării proceselor repetitive, prioritatea la nivel de sector, prin angajatori, trebuie să fie instruirea personalului pentru dezvoltarea acelor competenţe digitale şi abilităţi de comunicare relevante în interacţiunile cu turiştii.
Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR) este prima organizaţie patronală din turismul românesc, cu peste 35 de ani de activitate neîntreruptă. Ea este prezentă în 28 de judeţe şi reuneşte proprietăţi care cumulează peste 25.000 de camere.
