Expoziţia „Tezaurul de aur al Băncii Naţionale a României trimis la Moscova şi niciodată returnat - o pretenţie mai veche de un secol” a fost inaugurată marţi, la sediul Parlamentului European de la Bruxelles. Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, europarlamentar, şi-a exprimat convingerea că tezaurul va reveni acasă şi momentul acesta nu este departe.
În data de 5 martie, la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, a fost inaugurată expoziţia „Tezaurul de aur al Băncii Naţionale a României trimis la Moscova şi niciodată returnat - o pretenţie mai veche de un secol”. Expoziţia va dura trei zile, pe parcursul cărora sunt prezentate dovezi istorice, înscrisuri, probe juridice şi angajamentele părţilor rusă şi română în legătură cu cele 91,5 tone de aur fin trimise la Moscova.
Având în vedere că problema rezervei de aur confiscate de statul rus nu este cunoscută la nivel internaţional, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis să susţină iniţiativa europarlamentarului Eugen Tomac, cu sprijinul grupului de europarlamentari români, de a aduce subiectul în atenţia instituţiilor europene.
„Nu putem să rămânem tăcuţi, acest subiect trebuie făcut cunoscut publicului european, iar instituţiile europene trebuie să cunoască acest caz”, declară Eugen Tomac.
Documentele expuse atestă fără îndoială că „Tezaurul BNR trimis la Moscova, depus într-o ţară aliată, împreună cu toate documentele relevante, în baza unui acord internaţional, recunoscut şi validat de istorie, reprezintă un caz singular în care rezerva de aur monetar este încredinţată cu toate documentele oficiale şi garanţiile de depozit conform cărora ar fi returnată oricând la cererea proprietarului, doar ca depozitarul să nu îşi respecte apoi aceste obligaţii, asumate conform tuturor normelor şi obiceiurilor internaţionale”, a susţinut Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR.
Situaţia a rămas neschimbată până astăzi, deşi în cadrul sesiunilor Comisiei comune româno-rusă pentru studierea problemelor relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României, înfiinţată în anul 2003, partea rusă a acceptat că aurul BNR a fost trimis la Moscova şi că documentele prezentate de partea română sunt valabile. În contextul actual, lucrările Comisiei au fost sistate.
La evenimentul de deschidere a expoziţiei au participat numeroşi europarlamentari din toate grupurile politice, atât români, cât şi din ţările partenere.
„Concluzia noastră este aceea că Banca Naţională a României are o creanţă perfect valabilă asupra Băncii de Stat a Rusiei”, a declarat Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului BNR, în cadrul evenimentului.
„Nu putem să închidem asemenea pagini de istorie pentru că nu s-a făcut dreptate. Statul român a fost jefuit şi trebuie să i se facă dreptate. Chestiunea trebuie să fie parte a solicitărilor noastre comune faţă de Federaţia Rusă atunci când va veni timpul”, a spus Petras Austrevicius, deputat european, fost ministru de externe al Lituaniei.
„Convingerea mea este că Tezaurul va reveni acasă şi momentul acesta nu este departe. Acţiunea de la Parlamentul European nu e decisivă, dar se înscrie în linia creării unui cadru de sprijin pe care ne aşteptăm să-l primim de la Uniunea Europeană pentru a ne recupera Tezaurul în negocierile cu Federaţia Rusă”, a spus fostul preşedinte al României, Traian Băsescu.
Pentru o mai bună cunoaştere a situaţiei Tezaurului românesc de la Moscova, lucrările semnate de Cristian Păunescu, „Tezaurul Băncii Naţionale a României dus la Moscova şi niciodată returnat”, şi de Ilie Schipor, „Tezaurul României şi destinul său. Argumente din arhivele ruseşti”, au fost traduse în limba engleză şi distribuite fiecărui membru al Parlamentului European.
La eveniment au mai participat europarlamentarii Corina Creţu, Maria Grapini, Rovana Plumb şi Vlad Botoş.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu declara, în noiembrie 2023, că instituţia pe care o conduce va sprijini demersurile europarlamentarului Eugen Tomac, în direcţia informării membrilor Parlamentului European şi a internaţionalizării problematicii Tezaurului evacuat la Moscova, dat fiind că, în plan extern, chiar la nivelul decidenţilor europeni, problema tezaurului a rămas în mare parte necunoscută.
El a amintit că în 2023, în luna decembrie, se împlinesc 107 ani de la evacuarea la Moscova a Tezaurului României şi că, începând din anul 1991, BNR a pus consecvent în aplicare o strategie privind prezentarea pentru opinia publică internă şi externă a problematicii Tezaurului trimis la Moscova şi apoi sechestrat de URSS.
”În acest an ne-am propus organizarea mai multor evenimente prin care să reafirmăm, mai ales în plan internaţional, că România are un drept de creanţă deplin valabil din punct de vedere istoric şi juridic asupra depozitului său de aur evacuat la Moscova în 1916-1917”, a afirmat Isărescu.
El a precizat că autorităţile române nu sunt la primele acţiuni pe această linie.
”Cu ocazia aderării Rusiei la Consiliul Europei, în anul 1995, România, alături de alte state foste comuniste, au prezentat propuneri pentru restituirea bunurilor confiscate de Uniunea Sovietică. Atunci, Comisia pentru Afaceri Juridice şi Drepturile Omului a Consiliului a apreciat că aceste probleme trebuie rezolvate între statele membre interesate. Rusia nu a acceptat această discuţie, nici măcar la nivel de experţi, sub pretextul că la Moscova se discută proiectul unei legi de restituiri de bunuri materiale aparţinând altor state, care în condiţiile războiului au fost depozitate în URSS. Dar, ulterior, proiectul de lege invocat de experţii ruşi a fost respins de Duma de Stat”, a relatat Mugur Isărescu.
Concluzia a fost că, în primul rând, a devenit evidentă necesitatea de a informa corect opinia publică internaţională, pe bază de documente incontestabile, iar acest lucru a însemnat informarea istoricilor, oamenilor de ştiinţă din domeniile cercetării, oamenilor politici, diplomaţilor şi, nu în ultimul rând, a decidenţilor europeni.
”Ca urmare, principala noastră preocupare a fost să facem cunoscute documentele pe care le deţinem, referitoare la această problemă. Mă refer la documentele originale, reunite în dosarul special, care se păstrează în seiful Guvernatorului BNR, încă din anul 1922. Dosarul a fost predat din mână în mână, de la un guvernator la altul, ca o dovadă a hotărârii BNR de a recupera bunurile ce îi aparţin. Sunt 166 de documente oficiale, elaborate de Guvernul român, Guvernul rus, Banca Naţională şi de reprezentanţii diplomatici străini implicaţi în evenimente. Pentru ca aceste documente să fie accesibile şi corect înţelese, le-am prezentat atât în ediţii de documente şi studii, cât şi la sesiunile de comunicări şi în expoziţiile organizate an de an. De fiecare dată, am reconstituit cadrul istoric în care au avut loc evenimentele, respectând adevărul istoric, percepţia obiectivă a faptelor şi spiritul critic, însoţit de echilibru în interpretarea informaţiilor”, a explicat guvernatorul BNR.
De asemenea, a fost acordată o mare atenţie activităţii Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Băncii Naţionale a României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial, înfiinţată în baza Declaraţiei comune a miniştrilor de externe român şi rus din 4 iulie 2003. Până în prezent au avut loc cinci întâlniri ale acestei Comisii, ultima în anul 2019. Câteva repere în acest domeniu:
”BNR a susţinut constant activitatea comisiei, afirmându-se ca unul dintre membrii săi cei mai activi. Una dintre sesiuni, cea din anul 2016, a fost găzduită de către instituţia noastră la Sinaia. În cursul celor cinci întâlniri, domnul consilier Cristian Păunescu, reprezentantul nostru în acest for, a pus la dispoziţia membrilor Comisiei documentele referitoare la trimiterea tezaurului BNR la Moscova: acordurile încheiate cu acest prilej, procesele-verbale şi anexele acestora, care cuprind descrierea detaliată a valorilor BNR expediate în Rusia etc. Protocoalele încheiate la finalul acestor reuniuni au reţinut că „la nivelul Comisiei comune, este agreat faptul că documentele prezentate de partea română reprezintă documente autentice, cu valoare de tratat internaţional, care atestă depunerea de către România în Rusia (la Moscova) a bunurilor din Tezaurul său (inclusiv Tezaurul BNR)”, a subliniat Isărescu.
CE SPUNEA AMBASADORUL RUSIEI
Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti Valeri Kuzmin declara, în 7 februarie, că foştii parteneri români „continuă să scoată, cum se spune la noi, o pisică moartă de la naftalină”, referindu-se la problema tezaurului pe care Rusia ar trebui să-l returneze României. Repetând o idee vehiculată anterior de Moscova, Kuzmin a spus clar că tezaurul României nu va fi returnat şi a susţinut că, dimpotrivă, România a rămas datoare Rusiei. El a evocat anecdotic în acest sens o scenă petrecută între fostul lider sovietic Leonid Brejnev şi Nicolae Ceauşescu, în anii 60. „Tovarăşe, i-ar fi spus Brejnev lui Ceauşescu, trebuie să vă spun, ca de la comunist la comunist, că trebuie să uitaţi de tezaur. Pentru că, aşa cum scrie şi în documentele juridice, ca rezultat al tuturor activităţilor ce intră în responsabilitatea României, România are o datorie mai mare către Rusia decât are Rusia către România. Dar nouă nu ne trebuie această datorie de la voi. Vă iertăm de această datorie”, a relatat ambasadorul Kuzmin.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
