Guvernul a publicat, marţi, un memorandum care cuprinde o listă de companii de stat la care viitoarele guverne ar trebui să vândă diverse pachete de acţiuni prin mai multe metode, fără a fixa termene exacte pentru vânzarea acţiunilor. Pe listă se află companiile Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Aeroporturi Bucureşti, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, CFR Marfă, Salrom şi Sanevit 2003 Arad.
Până pe 15 octombrie urmează să fie prezentat în Guvern un calendar de implementare a strategiilor de vânzare a pachetelor de acţiuni.
Memorandumul prevede că statul îşi va păstra pachetul majoritar de acţiuni la Complexul Energetic Oltenia, Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa şi Societatea Naţională a Sării (Salrom).
La Complexul Energetic Oltenia, Ministerul Energiei va derula o ofertă publică primară de majorare de capital de 15,29%, deşi surse din piaţa de capital au declarat anul acesta, pentru News.ro, că societatea nu îndeplineşte condiţiile pentru listare şi nu sunt şanse să le îndeplinească într-un orizont previzibil de timp.
Pentru Hidroelectrica, memorandumul prevede listarea la bursă cu un pachet de 15% din deţinerea statului.
Intrarea companiei la cota bursei este dorită şi aşteptată de şefii bursei din Bucureşti, fiind considerat cel mai important eveniment pentru piaţa de capital în această perioadă.
Listarea Hidroelelctrica, o companie suficient de mare şi foarte profitabilă, este sigura aflată în acest moment pe agenda Bursei de Valori.
Şefii bursei au cerut reprezentanţilor statului, în calitate de acţionar majoritar, un calendar clar de listare a Hidroelectrica şi au primit semnale încurajatoare, chiar dacă şefii din Ministerul Energiei se feresc să îşi asume un termen clar de listare a producătorului de energie.
Hidroelectrica ar deveni a treia companie de la bursa bucureşteană care ar îndeplini criteriile MSCI - o companie internaţională care acordă clasificările pieţelor şi indicilor - şi ar permite Bursei de Valori Bucureşti să urce de la categoria "piaţă de frontieră" la cea de "piaţă emergentă".
Însă listarea bursei a fost amânată până după alegeri, în condiţiile în care unii politicieni - în primul rând şeful PSD, partid considerat favorit la alegeri - au semnalat că nu sunt de acord cu "privatizarea" unor companii de stat înainte de formarea unui nou guvern, în urma alegerilor parlamentare de la toamnă.
Oficial, amânarea listării a fost motivată prin necesitatea de a clarifica investiţiile companiei.
La începutul lunii septembrie, preşedintele directoratului companiei, Ovidiu Agliceru, a susţinut că Hidroelectrica va fi listată la bursă "undeva la jumătatea anului viitor", cu 15% din acţiuni ale statului.
În cazul Rompetrol, companie controlată de grupul kazah de stat KazMunayGas, statul român va vinde un pachet de 26,6959% din acţiunile pe care le deţine, prin licitaţie publică cu strigare, însă nu este fixat niciun termen pentru această operaţiune.
„În ceea ce priveşte cumpărarea de către statul român a acţiunilor deţinute de către Fondul Proprietatea la Societatea Naţională a Sării SA, în vederea consolidării poziţiei de acţionar majoritar al statului, trebuie asigurat cadrul legal (act normativ cu putere de lege), pentru a permite statului român să achiziţioneze pachete de acţiuni, inclusiv prin intermediul pieţelor de capital, să deruleze operaţiuni de preluare directă de la Fondul Proprietatea a unor pachete de acţiuni, prin cesionarea (totală sau parţială) a acestora şi pentru asigurarea surselor de finanţare în acest sens”, arată documentul.
În cazul Salrom, un monopol al producţiei de sare din România, autorităţile trebuie să prezinte un calendar estimativ al proiectului de listare, care va demara după clarificarea actului normativ cu putere de lege respectiv.
Statul deţine 51% din acţiunile producătorului de sare, în timp ce Fondul Proprietatea are o participaţie de 49% şi cere de mult timp listarea la bursă a companiei, pentru a-şi putea vinde mai uşor acţiunile.
De asemenea, statul îşi va pierde sau reduce pachetul de acţiuni deţinut la Sanevit 2003 Arad şi la 22 de societăţi propuse de Agenţia Domeniului Statului (ADS).
Sumele obţinute din vânzarea pachetelor de acţiuni la Rompetrol, Sanevit 2003 Arad, CFR Marfă - pentru care nu s-a stabilit pachetul de acţiuni ce va fi vândut şi nici metoda de vânzare - şi la cele 22 de societăţi ale ADS vor fi virate la Trezoreria statului, conform prevederilor OUG 113/2006 privind înfiinţarea Fondului Naţional de Dezvoltare.
În cazul CFR Marfă, Ministerul Transporturilor va propune stabilirea pachetului de acţiuni care va fi vândut şi a metodei de privatizare pe baza fundamentărilor transmise de consultantul de privatizare.
Guvernul a aprobat pe 15 iunie 2016 un plan de acţiune pentru restructurarea companiei, urmată de demararea procesului de privatizare începând cu trimestrul I 2018.
„Astfel, după implementarea programului de restructurare, programat a se derula în cursul anului 2017, şi emiterea de către consultantul ce va fi selectat de către CN CFR Marfă SA a opiniilor şi concluziilor vizând rezultatul aplicării măsurilor de restructurare strategică, se preconizează modificarea/actualizarea strategiei de privatizare aprobată prin HG nr. 46/2013 cu obţinerea tuturor avizelor necesare inclusiv de la CSAT şi Consiliul Concurenţei”, se menţionează în memorandum.
Pentru Aeroporturi Bucureşti şi CN APM Constanţa, Ministerul Transporturilor va propune o majorare de capital prin emiterea de noi acţiuni reprezentând 20-25% din capitalul social al acestor companii şi vânzarea acţiunilor pe bursă, statul rămânând acţionar majoritar.
Cele două companii, cu statut de monopol pe pieţele pe care operează, se află de mult timp pe lista posibilelor listări, dar până acum nu s-a făcut niciun pas concret în acest sens.
„Agenţia Domeniului Statului propune vânzarea unor pachete minoritare de acţiuni, pentru un număr de 22 de societăţi aflate în portofoliu prin licitaţie publică cu strigare şi prin negociere directă, ponderea deţinută de stat în capitalul social al acestora fiind cuprinsă între 0,0005% şi 36,000%”, menţionează documentul citat.
În cazul Sanevit 2003 Arad, Ministerul Economiei propune vânzarea pachetului de acţiuni deţinut 100% de stat prin licitaţie cu strigare. Societatea are o situaţie economico-financiară dificilă, activitatea de producţie fiind oprită din anul 2013.
Procesul de vânzare de acţiuni la Sanevit a fost iniţiat în anul 2015, iar în luna aprilie 2016 a fost reluat, prin publicarea unei noi oferte de vânzare, cu termen de depunere a ofertelor 30 mai 2016, neprezentându-se niciun ofertant până la acea dată.
În cazul sumelor obţinute din vânzarea acţiunilor la Complexul Energetic Oltenia, Hidroelectrica, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, CN APM Constanţa, acestea vor rămâne la dispoziţia companiilor şi vor fi utilizate pentru finanţarea programelor investiţionale ale acestora, se precizează în memorandum.
În prezent, opt societăţi cu capital majoritar de stat sunt listate pe o piaţă principală reglementată, listarea acestora a început în anul 1997: Antibiotice, Conpet, Oil Terminal, Transelectrica, Transgaz, Nuclearelectrica, Romgaz şi IAR SA.
Referitor la Fondul Naţional de Dezvoltare, sumele obţinute din procesul de privatizare constituie disponibilităţi aflate în conturile Ministerului Finanţelor Publice deschise la Banca Naţională a României.
Soldul operativ la 14 iulie 2016 al disponibilităţilor din venituri din privatizare este de 1,3 miliarde lei, iar în valută este de 186 milioane dolari şi 1,504 miliarde euro, mai arată memorandumul.
“Listarea unor pachete de acţiuni deţinute de stat la întreprinderile publice conduce la eficientizarea lor operaţională, îmbunătăţirea capitalizării, creşterea transparenţei şi a guvernanţei corporative”, potrivit documentului.
Medikatv.ro
